Biserica Precista din Bacău la începutul secolului al XX-lea

La 1 ianuarie 1491, fiul cel mare al voievodului Ştefan cel Mare, Alexandru, devenea ctitorul bisericii domneşti din curtea de la Bacău, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Probabil că voievodul cel sfânt atribuise această curte domnească fiului său, pentru a o avea în grijă, deoarece tânărul Alexandru a înzestrat biserica cu odoare alese precum un Tetraevangheliar, un panaghiar şi proprietăţi pentru a se putea întreţine. Lăcaşul a fost ridicat în formă de cruce, cu altar, naos şi pronaos, în stil moldovenesc, cu turlă, cu baza înstelată, deasupra naosului, ca materiale de construcţie fiind folosite piatra şi cărămida. În plan exterior, în dreptul naosului şi altarului, lăcaşul a fost decorat cu două rânduri de ocniţe şi firide în formă de arce executate din cărămidă şi cu doi contraforţi în dreptul proscomidiarului şi diaconiconului. Ca element de noutate, biserica nu a primit o gropniţă ca încăpere intermediară între naos şi pronaos, ci a fost zidită ca o boltă sub pronaos, în partea dreaptă rezervată ctitorilor. La mijlocul secolului al XVII-lea, biserica domnească de la Bacău, cunoscută cu numele de "Precista", a fost închinată de către domnitorul Vasile Lupu marii sale ctitorii "Sf. Trei Ierarhi" de la Iaşi, apoi la Muntele Athos. În 1854, arhimandritul Nil de la Mănăstirea athonită Esfigmenou a fost cel care a reparat lăcaşul în spiritul vremii. Biserica a primit un pridvor închis, întreaga faţadă exterioară a fost tencuită cu decoraţiuni neoclasice, deasupra pronaosului a fost zidită o turlă-clopotniţă patrulateră de dimensiuni masive şi, se pare, vechea turlă a fost modificată substanţial. De asemenea, în interior, pentru prima dată, biserica a fost pictată în tempera şi pardosită cu dale de piatră. După secularizare, biserica a devenit parohie (375 familii, 1.237 suflete), fiind reparată în mai multe rânduri. În 1909, paroh al acestei biserici era preotul Teodor Zotta, licenţiat în teologie şi numit din 1907. După restaurările succesive din perioadele interbelică şi postbelică, Bisericii Precista din Bacău i s-a redat înfăţişarea iniţială, din vremurile medievale.