Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Biserica „Sfântul Ilie“ din Craiova acum un secol

Biserica „Sfântul Ilie“ din Craiova acum un secol

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 17 Iunie 2012

Una din frumuseţile spirituale din cetatea Băniei este Biserica "Sf. Ilie", aflată în faţa Prefecturii de astăzi. Începuturile acestui lăcaş reprezentativ pentru capitala Olteniei sunt situate la sfârşitul domniei Sf. Constantin Brâncoveanu, pe la 1710-1725, atunci când vornicul Ilie Otetelişanu ridica un lăcaş cu o turlă în zona dintre târgul permanent şi "târgul din afară". Într-un testament descoperit la Mănăstirea Hurezi, ctitorul o considera "a mea dulce nădejde, biserica mea din Craiova". În acelaşi izvor se menţionează faptul că lăcaşul nu a fost finalizat de marele boier, deoarece lasă ca urmaşii săi "să termine tâmpla bisericii şi să o acopere din nou cu şindrilă". De asemenea, ctitorul a înzestrat biserica cu numeroase moşii şi bunuri, devenind astfel una dintre cele mai bogate lăcaşuri de cult din Craiova. La cutremurul din 1838 a fost afectată. Atunci i s-a prăbuşit turla şi doi stâlpi au fost avariaţi. Între 1840 şi 1841, biserica a fost reparată de Iordache şi Grigorie Otetelişanu, care i-au schimbat înfăţişarea arhitectonică. Ulterior, a fost redată cultului cu rol de catedrală a oraşului, în timpul Revoluţiei din 1848 săvârşindu-se slujbe pentru Armata rusă. Aceiaşi urmaşi ai ctitorului, cu voie de la domnie, au înfiinţat în 1837 prima şcoală centrală de fete din Ţara Românească, care funcţiona în clădirile lăsate prin testament la 1836 de paharnicul Constantin Lazarie şi cu sprijinul financiar al Epitropiei care conducea averea Bisericii "Sf. Ilie". La 1889, vechea biserică de sec. XVIII a fost demolată, pentru a face loc alteia mai mare, dacă nu chiar cea mai mare din Craiova începutului de sec. XX. În numai câţiva ani a fost ridicată o veritabilă catedrală, în formă de cruce, cu o cupolă centrală, flancată de mici turle în cele patru colţuri ale edificiului şi cu o turlă cu ceas deasupra pronaosului, cu elemente de neogotic şi neoclasic şi exteriorul decorat prin cărămidă aparentă. A fost zugrăvită de pictorul Ioanid din Bucureşti, sub supravegherea lui Gheorghe Tattarescu. La 1900, Biserica "Sf. Ilie" din Craiova se întreţinea din averea lăsată de ctitor şi avea ca slujitori pe următorii: preot paroh Ionescu Nicolae, absolvent al Seminarului Inferior; preot Marin Marinescu, absolvent al Seminarului Superior; preot Ioan Popescu, licenţiat în Teologie, şi diacon Ştefan Popescu, licenţiat în Teologie. Parohia avea 212 familii, respectiv 499 de suflete.