Chiar şi după 82 de ani, analizarea evenimentelor premergătoare zilei de 23 august 1944 este un proces dificil pentru că imediat după producerea lor au apărut versiuni diferite de prezentare a acestora. Dincolo de
Biserica „Sfântul Nicolae“ din Rădăuţi
Este prima biserică de piatră din Moldova voievodală, ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de marele Bogdan I. Deşi este zidită în stil apusean, cu trei nave despărţite de şase coloane masive, de influenţă romanică, iar în exterior consolidată cu contraforţi şi ancadramente gotice, biserica este adaptată în întregime cultului ortodox. Probabil că fusese gândită ca o biserică de curte pentru voievodul descălecător, deoarece în tradiţia moldavă şi-a păstrat o importanţă deosebită. Până la 1401 a fost biserică episcopală, în vremea lui Alexandru cel Bun a fost repictată, apoi Ştefan cel Mare a restaurat mormintele înaintaşilor săi. În timpul ocupaţiei austriece, din nou, a avut rol de biserică episcopală, până în 1782, la mutarea reşedinţei la Cernăuţi. În pronaosul acestei biserici au fost descoperite moaştele Sf. Leontie, episcopul Rădăuţilor din vremea lui Alexandru cel Bun, prăznuit la 1 iulie.



.jpg)