Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Biserica „Sfinţii Împăraţi“ din Târgovişte la 1900

Biserica „Sfinţii Împăraţi“ din Târgovişte la 1900

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 01 Iulie 2011

Vechea capitală a Ţării Româneşti, Târgovişte, încă îşi mai păstra strălucirea atunci când, pe la 1650, domnitorul Matei Basarab şi soţia sa, Elena, ridicau o impunătoare biserică cu hramul "Sfântul Nicolae". Arhitectura bisericii, atât cât se mai poate vedea, are forma de bazilică, cu încăperi separate de coloane, în partea superioară având două turle, una pe naos, iar alta pe pronaos, cu rol de clopotniţă, acestea probabil prăbuşite la cutremurul din 1802. Accesul la clopotniţă se făcea printr-o scară în formă de melc într-un turn adosat pe partea de nord-vest, care dădea un aspect plăcut alături de contraforţii exteriori şi ancadramentele gotice. Biserica a avut un destin tragic. Între 1731 şi 1753 a fost învelită, zugrăvită şi refăcută tâmpla de jupân Vasilache Frumuşica, apoi de fiul său, Dragomir. În timpul evenimentelor din 1821, autorităţile otomane prezente în Târgovişte au transformat-o în geamie, pentru ca la retragere să o incendieze. Ulterior, lăcaşul a fost refăcut de credincioşii comunităţii din zonă, dându-i hramul "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena". Cu toate acestea, după 1845 a ajuns în ruină, într-un oraş care decădea continuu în nostalgia strălucirii de altădată. După cum se poate vedea în fotografia de epocă, la 1900, biserica era părăsită. Abia la 1919, compozitorul român George Enescu a contribuit la învelirea bisericii, aşa cum arată în prezent.