Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Biserica vlădicească din Râmeştii Vâlcei la 1900

Biserica vlădicească din Râmeştii Vâlcei la 1900

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 26 August 2011

Pe dealul Bălăneştilor, ce domină târgul Hurezilor, din judeţul Vâlcea,

pelerinul se poate închina într-o bisericuţă de sec. XVII cu hramul "Duminica Tuturor Sfinţilor". Lăcaşul a fost ridicat de mitropolitul Ştefan al Ungrovlahiei,

care se născuse la Râmeşti, fusese copist la Mănăstirea Bistriţa, tuns în monahism la Tismana, mai apoi ales în scaunul mitropolitan de la Târgovişte. El a rămas în istorie ca mitropolitul din vremea lui Matei Basarab care a luptat "pentru ridicarea neamului românesc". Aşa se face că, pe la 1657, atunci când patriarhul Macarie al Antiohiei vizita plaiurile oltene, secretarul său, Pavel de Alep, nota în jurnal că mitropolitul Ştefan îşi construia o biserică de zid în satul natal. Lăcaşul are o arhitectură clasică, în formă de cruce, cu cele trei încăperi: altar, naos şi pronaos, despărţite de pereţi. În partea superioară, deasupra pronaosului, biserica are o turlă patrulateră cu rol de clopotniţă, specifică bisericilor din zona Gorjului. La 1703, moşnenii din Râmeşti, urmaşii ctitorului,

au închinat biserica Mănăstirii Hurezi, pentru ca 90 de ani mai târziu să nu mai fie sub ascultarea aşezământului brâncovenesc. După 1827, biserica a căzut în paragină. La 1900, după cum putem vedea în fotografia de epocă, biserica trecuse printr-o refacere, din 1859, executată pe cheltuiala boierilor locului, lucrare prin care lăcaşul a suferit mai multe modificări la nivelul picturii şi mobilierului.