Astăzi, 24 aprilie, este marcată Ziua genocidului religios din Armenia, din primăvara anului 1915. Cunoscut în istorie ca primul stat care a proclamat creștinismul ca religie oficială, Armenia a fost cucerită de
24 Apr, 2024
Biserica vlădicească din Râmeştii Vâlcei la 1900
Pe dealul Bălăneştilor, ce domină târgul Hurezilor, din judeţul Vâlcea,
pelerinul se poate închina într-o bisericuţă de sec. XVII cu hramul "Duminica Tuturor Sfinţilor". Lăcaşul a fost ridicat de mitropolitul Ştefan al Ungrovlahiei, care se născuse la Râmeşti, fusese copist la Mănăstirea Bistriţa, tuns în monahism la Tismana, mai apoi ales în scaunul mitropolitan de la Târgovişte. El a rămas în istorie ca mitropolitul din vremea lui Matei Basarab care a luptat "pentru ridicarea neamului românesc". Aşa se face că, pe la 1657, atunci când patriarhul Macarie al Antiohiei vizita plaiurile oltene, secretarul său, Pavel de Alep, nota în jurnal că mitropolitul Ştefan îşi construia o biserică de zid în satul natal. Lăcaşul are o arhitectură clasică, în formă de cruce, cu cele trei încăperi: altar, naos şi pronaos, despărţite de pereţi. În partea superioară, deasupra pronaosului, biserica are o turlă patrulateră cu rol de clopotniţă, specifică bisericilor din zona Gorjului. La 1703, moşnenii din Râmeşti, urmaşii ctitorului, au închinat biserica Mănăstirii Hurezi, pentru ca 90 de ani mai târziu să nu mai fie sub ascultarea aşezământului brâncovenesc. După 1827, biserica a căzut în paragină. La 1900, după cum putem vedea în fotografia de epocă, biserica trecuse printr-o refacere, din 1859, executată pe cheltuiala boierilor locului, lucrare prin care lăcaşul a suferit mai multe modificări la nivelul picturii şi mobilierului.
