Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Bobâlna în istoria bisericească românească

Bobâlna în istoria bisericească românească

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 31 Ianuarie 2011

Localitatea Bobâlna din judeţul Cluj are o rezonanţă aparte în istoria românilor. Este locul în care în 1437 ţăranii români şi maghiari au stabilit tabăra armatei pe care o formaseră pentru a preîntâmpina represaliile venite din partea episcopului catolic de Alba Iulia. Românii erau supuşi pentru prima dată la zeciuială, deşi mărturiseau confesiunea ortodoxă. Apoi, la 1700, bobâlnenii au refuzat unirea cu Roma, păstrându-şi credinţa strămoşească.

La 1872, în această localitate s-a născut cel care avea să contribuie la marea unire, omul politic Alexandru Vaida Voievod. Trei decenii mai târziu, bobâlnenii aveau să-şi ridice o impunătoare biserică, după modelul catedralei de la Sibiu, cu 8 turle şi cu hramul Sfintei Treimi. În această biserică, cu multă dăruire, a slujit părintele Vasile Vasilache, cel care abia ieşise din închisoarea de la Gherla, unde îşi pierduse un frate, dar care ajunsese un mărturisitor al lui Hristos.