Cât şi ce ne costă gripa porcină?

▲ Cât ne va costa, din punct de vedere economic şi uman, pandemia virusului A (H1N1)? ▲ Ziarul „Liberation“ prezintă o analiză făcută în acest sens de Pierre-Yves Geoffard, cercetător la Centrul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNRS) şi profesor la Şcoala de economie din Paris ▲ „Totuşi, nu pandemia însăşi riscă să perturbe funcţionarea societăţii, ci comportamentele individuale generate de panică“, explică Geoffard ▲ Anticipând că virusul va reveni puternic în ţările din Nord, cercetătorul apreciază că unul dintre factorii care ar putea limita consecinţele la nivelul comportamentului uman şi, implicit, asupra ramurilor economice, o reprezintă informarea corectă a populaţiei, fără ascunzişuri şi fără exagerări ▲ Principalele titluri ale presei europene sunt prezentate pe site-ul http://www.presseurop.eu/ro ▲

Guverne şi organizaţii internaţionale se îngrijorează pentru consecinţele umane şi economice ale propagării virusului H1N1. Cât va costa epidemia de gripă mexicană? Şi cum ar putea fi redus acest cost? Calculul clasic al costului unei boli se bazează pe două elemente, îşi începe cercetătorul francez analiza. În primul rând, costurile „directe“ ale îngrijirii persoanelor bolnave, respectiv consultaţii medicale, tratamente medicamentoase, internări în spitale, cheltuieli care depind de numărul de cazuri şi de gravitatea lor.

Apoi, costurile „indirecte“ induse de boala în sine: pierderile în productivitate din cauza concediilor medicale sau a mortalităţii premature şi, mai dificil de estimat, daunele morale cauzate de suferinţa persoanelor contaminate.

Pentru multe boli, această metodă de calcul acoperă destul de bine totalitatea costurilor, însă, în cazul bolilor contagioase, ea nu oferă decât o viziune parţială a situaţiei.

În timpul unei epidemii, chiar dacă numărul de cazuri rămâne mic, reacţiile populaţiei pot fi rapide, masive şi să perturbe economia. Dacă ar fi suficient să punem o cifră pe resursele consacrate vaccinării, exerciţiul ar fi simplu. Dar costul anticipării trebuie să includă şi costurile induse de modificarea comportamentelor individuale provocată de teama de boală.

Pierderile se înregistrează, în principal, la nivelul persoanei

Epidemia SRAS (sindrom respirator sever), care a afectat mai multe ţări asiatice (şi, prin ricoşeu, Canada) în anul 2003 a lovit, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 8.096 de persoane, dintre care 774 de cazuri mortale. Costul direct sau indirect al SRAS-ului a rămas aproape neglijabil la scara ţărilor expuse, în schimb, teama de epidemie a provocat reacţii individuale considerabile, adeseori alimentate de rumori nefondate: aproape de 10% din populaţia Beijing-ului s-ar fi refugiat în afara capitalei; atracţiile turistice, expoziţiile şi hotelurile de primă categorie au înregistrat o scădere de activitate de aproape 80%; iar pentru transporturile colective, agenţii de voiaj şi restaurante, scăderea a fost evaluată între 10 şi 50%.

Se consideră că în principalele ţări atinse (Hong Kong, Singapore, Taiwan), această scădere brutală a cererii de servicii a rezultat într-o diminuare a producţiei totale între 1 şi 2% din PIB.

Activităţile economiei, afectate de panica din rândul populaţiei

Istoria nu se va mai repeta identic, însă este sigur că, în câteva săptămâni, poate chiar în septembrie, epidemia de gripă mexicană H1N1 va reveni puternică în ţările din Nord. Atunci fiecare va fi tentat, chiar cu riscul de a exagera prudenţa, să evite contaminarea. Unele întreprinderi vor alege să-şi activeze „planurile de continuare ale activităţii“, cerând salariaţilor lor să lucreze de acasă; numeroase deplasări turistice sau profesionale vor fi anulate sau amânate; transporturile publice vor fi dezertate, spre profitul vehiculelor personale; concertele, expoziţiile, restaurantele vor fi goale.

Astfel, chiar dacă numărul de cazuri grave rămâne redus în comparaţie cu numărul populaţiei la nivel mondial, reacţiile individuale, puţin coordonate, riscă să pună beţe în roate economiei şi să afecteze activităţile productive, Mexicul resimţind din plin aceste realităţi.

Totuşi, aceste comportamente de panică pot, fără îndoială, să fie evitate, de exemplu, prin difuzarea transparentă de informaţii obiective. A nu ascunde nimic, a nu exagera nimic: credibilitatea mesajelor de sănătate publică este esenţială pentru a evita ca, sub efectul de rumori puţin fondate sau comportamente mimetice excesiv temătoare, o epidemie fără gravitate reală să vină să adauge o criză la criza actuală.

„DW“: Plan de urgenţă în Germania, angajaţii ar putea lucra de la domiciliu

Virusul H1N1 pune în pericol atât viaţa oamenilor, cât şi productivitatea economiei, multe firme şi instituţii germane elaborând deja un plan de urgenţă pentru cazul în care gripa porcină se va răspândi la scară largă în Republica Federală, arată publicaţia „Deutsche Welle“.

În Germania, numărul total al bolnavilor se ridică la 2.800, iar „fără măsurile de precauţie necesare, gripa porcină poate deveni nu numai un pericol pentru sănătatea oamenilor, ci şi o gravă problemă economică“. Dacă anganjaţii stau acasă, firmele nu mai pot produce la capacitate maximă şi, ca urmare, cifra de afaceri scade considerabil.

Se pune astfel întrebarea: există planuri de urgenţă care să contracareze efectele negative ale răspândirii la scară largă a gripei?

Instituţiile de stat din landul Renania de Nord Westfalia au dezvoltat un plan potrivit căruia, dacă va fi necesar, la serviciu se va prezenta doar un grup restrâns de persoane, iar restul angajaţilor pot lucra de acasă. Planurile băncii WestLB şi ale concernului energetic E.ON sunt asemănătoare, iar firma de telefonie Deutsche Telekom consideră că, în caz de urgenţă, teleconferinţele pot înlocui deplasările.

În plus, multe firme, precum Telekom şi Henkel, şi-au asigurat o rezervă a medicamentului contra gripei Tamiflu care poate fi administrat angajaţilor bolnavi, Deutsche Post se gândeşte chiar la o vaccinare preventivă a personalului.

Concernele farmaceutice profită, în mod deosebit, de pe urma virusului H1N1, apreciază „DW“.

Gigantul farmaceutic GlaxoSmithKline a înregistrat din vânzările de vaccinuri o majorare a cifrei de afaceri de 14%. Firma elveţiană Roche a reuşit să crească cifra de afaceri cu 200% numai din vânzările medicamentului antigripal Tamiflu. Mai bine de o jumătate din comenzi au venit din partea guvernelor şi concernelor internaţionale.

816 decese confirmate în întreaga lume la finele lunii iulie

Virusul gripal A (H1N1) s-a răspândit până în prezent în circa 160 de ţări şi a provocat 816 decese confirmate de testele de laborator în întreaga lume, potrivit bilanţului dat publicităţii, în ultima săptămână din luna iulie, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

America de Nord şi de Sud sunt, de departe, regiunile cele mai afectate, cu 707 morţi, potrivit bilanţului publicat de site-ul de internet al OMS. Regiunea Asia-Pacific a înregistrat, la rândul său, un total de 74 de decese.

OMS a înregistrat, de asemenea, 34 de morţi în Europa şi unul în regiunea de la est de bazinul mediteranean (Orientul Mijlociu şi o parte a nordului Africii). Nici un deces nu a fost confirmat în regiunea Africii de OMS.

Numărul cazurilor confirmate de gripă porcină a ajuns în prezent la 134.503 de la apariţia virusului, în martie a.c.

Gregory Hartl, un purtător de cuvânt al OMS, a estimat că virusul „se apropie de 100%“ din ţările planetei.

Vaccinul împotriva A (H1N1) - diferit, pe categorii de vârstă

În speranţa de a dezvolta un vaccin până în octombrie, testele clinice vor fi efectuate pe un lot de peste 1.000 de adulţi şi copii din zece centre naţionale, au anunţat oficiali ai Centrului pentru dezvoltarea vaccinurilor de la Facultatea de medicină a Universităţii Maryland. Testele vor măsura siguranţa şi eficacitatea vaccinului.

Anunţul american privind începerea testelor umane pentru realizarea unui vaccin împotriva gripei porcine are loc la o zi după cel al companiei australiene CSL Ltd., notează CNN. „Virusul are potenţialul de a cauza probleme importante, precum spitalizări şi decese, în sezonul gripal din toamnă şi din iarnă. Vaccinurile au fost întotdeauna o unealtă vitală în combaterea gripei. Rezultatele acestor studii vor ajuta la folosirea optimă a vaccinurilor împotriva virusului A (H1N1) în SUA şi în lume“, a declarat dr. Karen Kotloff, şefa Centrului pentru dezvoltarea vaccinurilor de la Facultatea de medicină a Universităţii Maryland. Ea a precizat că vaccinurile folosite ar putea fi diferite pentru persoanele din alte segmente de vârstă. „Asta este din cauză că tinerii nu s-au mai confruntat cu asemenea virus anterior. Adulţii mai vârstă ar putea avea o anumită imunitate la noul virus A (H1N1), după ce s-au mai confruntat cu astfel de viruşi în trecut. În consecinţă, adulţii mai în vârstă ar putea avea nevoie de doze mai puţine şi mai slabe decât cei mai tineri“, a spus dr. Karen Kotloff.

Până în prezent, vaccinurile pentru virusul A (H1N1) au fost testate doar pe animale, în cazul cărora s-au dovedit a fi eficiente, notează CNN.