Deschizând filele volumului de Scrieri ale Sfântului Antim Ivireanul, reeditat de Editura Basilica în anul 2016, şi citind cuvântul înainte semnat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom
Catedrala Argeşului, mănăstire şi necropolă domnească
Prima biserică a Mănăstirii Argeşului îşi are începuturile încă din secolul al XIV-lea, din vremea mitropolitului Iachint, care şi-a mutat scaunul de la Vicina, pentru a-i păstori pe ortodocşii organizaţi în noul stat nord-dunărean. Mănăstirea Argeşului, alături de Biserica domnească "Sf. Nicolae", a devenit în istorie simbolul originii statale şi spirituale a românilor de la sud de Carpaţi. Aici, Neagoe Basarab, voievodul culturii, a refăcut întreaga biserică într-un stil nemaivăzut, pentru a-şi legitima domnia. În sec. al XIX-lea, deşi era sediu eparhial, Mănăstirea Argeşului a redevenit simbolul legitimării pentru monarhii de familie străină care conduceau România din 1866.



.jpg)