Chiar şi după 82 de ani, analizarea evenimentelor premergătoare zilei de 23 august 1944 este un proces dificil pentru că imediat după producerea lor au apărut versiuni diferite de prezentare a acestora. Dincolo de
Catedrala Argeşului, mănăstire şi necropolă domnească
Prima biserică a Mănăstirii Argeşului îşi are începuturile încă din secolul al XIV-lea, din vremea mitropolitului Iachint, care şi-a mutat scaunul de la Vicina, pentru a-i păstori pe ortodocşii organizaţi în noul stat nord-dunărean. Mănăstirea Argeşului, alături de Biserica domnească "Sf. Nicolae", a devenit în istorie simbolul originii statale şi spirituale a românilor de la sud de Carpaţi. Aici, Neagoe Basarab, voievodul culturii, a refăcut întreaga biserică într-un stil nemaivăzut, pentru a-şi legitima domnia. În sec. al XIX-lea, deşi era sediu eparhial, Mănăstirea Argeşului a redevenit simbolul legitimării pentru monarhii de familie străină care conduceau România din 1866.



.jpg)