Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Catedrala Argeşului, mănăstire şi necropolă domnească

Catedrala Argeşului, mănăstire şi necropolă domnească

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 16 August 2010

Prima biserică a Mănăstirii Argeşului îşi are începuturile încă din secolul al XIV-lea, din vremea mitropolitului Iachint, care şi-a mutat scaunul de la Vicina, pentru a-i păstori pe ortodocşii organizaţi în noul stat nord-dunărean. Mănăstirea Argeşului, alături de Biserica domnească "Sf. Nicolae", a devenit în istorie simbolul originii statale şi spirituale a românilor de la sud de Carpaţi. Aici, Neagoe Basarab, voievodul culturii, a refăcut întreaga biserică într-un stil nemaivăzut, pentru a-şi legitima domnia. În sec. al XIX-lea, deşi era sediu eparhial, Mănăstirea Argeşului a redevenit simbolul legitimării pentru monarhii de familie străină care conduceau România din 1866.