Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Cultul Sfântului Ierarh Nicolae la români

Cultul Sfântului Ierarh Nicolae la români

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 06 Dec, 2010

După cultul Maicii Domnului, cel al Sfântului Nicolae este cel mai îndătinat la poporul român. Pentru români, Sf. Nicolae este cel care aduce iarna, este bucuria copiilor, iar în vremurile voievodale la praznicul său, domnitorii făceau danii la biserici şi mănăstiri. Sf. Nicolae a fost patronul unor domnitori luptători, precum Vlad Ţepeş, ctitorul Comanei, sau Mihai Viteazul, cel care a ridicat Mănăstirea Mihai Vodă din Bucureşti. Acelaşi domnitor întregitor este cel care pe la 1599 aducea mâna dreaptă a Ierarhului Nicolae în capitala Ţării Româneşti, care astăzi se află la Biserica "Sf. Gheorghe Nou". Încă de pe la începutul Evului Mediu, Sf. Nicolae a fost patronul bisericilor sau mănăstirilor de pe lângă curţile domneşti sau boiereşti. Hramul acestui sfânt îl găsim la biserica domnească din Curtea de Argeş, Târgşor sau Iaşi, a celei de la Densuş, de la Dealu-Târgovişte sau Probota. Tot aşa, de la începuturile modernităţii în spaţiul românesc, Sf. Nicolae a fost ocrotitorul unor bresle şi mahalale bucureştene prin bisericile "Tabacu", "Postăvari", "Albă" sau "Dintr-o zi".