Academia Română va celebra, în 6 aprilie 2026, împlinirea a 160 de ani de la fondare printr-o serie de evenimente. În cadrul şedinței festive, care va avea loc în Aula instituției, vor susține
Curtea şi Biserica Coţofenilor la începutul secolului al XX-lea
În vremurile voievodale era obiceiul ca boierii ţării să aibă biserici alături de curţile în care locuiau. Iar aceste lăcaşuri erau ridicate şi înzestrate potrivit rangului pe care îl aveau. În fiecare duminică şi la sărbători, boierul cu întreaga sa familie participau la slujbele religioase, în timp ce credincioşii de rând stăteau la intrarea în biserică. O astfel de curte boierească cu biserică este cea a familiei Coţofenilor. Pe la 1653, marele boier Mihai Coţofeanu ridica o curte pe malul stâng al Jiului, cu vedere asupra pădurilor care se întindeau până în capitala băniei. Alături a zidit o biserică, astăzi păstrându-se construcţia din 1826, în formă de bazilică, cu turlă-clopotniţă pe pronaos şi pridvor care aminteşte de un stil brâncovenesc târziu. Are hramul "Adormirii Maicii Domnului",
desemnând probabil rolul de necropolă a familiei Coţofenilor. Imaginile surprind biserica şi o parte din vechea curte aşa cum arătau la începutul secolului al XX-lea.


