Decesul poetului Octavian Goga

Octavian Goga s-a născut în Răşinarii Sibiului, în familia preotului Iosif Goga şi a Aureliei, învăţătoare şi fostă colaboratoare la Telegraful Român. A primit o educaţie în spiritul dragostei de popor, de patrie şi de credinţă, ca elemente fundamentale ale gândirii sale, exprimate mai apoi în lupta naţională pe care a dus-o şi prin condeiul literar unanim recunoscut încă din timpul vieţii sale. Format ca luptător pentru patria sa şi credinţa ortodoxă primită în familie, Octavian Goga şi-a continuat activitatea politică în România reîntregită prin definirea unei orientări care să fie în folosul Neamului şi al Bisericii. Ca mulţi alţi politicieni de valoare, Octavian Goga a căzut inevitabil în cursa politică a regelui Carol al II-lea, în decembrie 1937, primind formarea guvernului. Însă monarhul era cel care dicta la acea vreme mersul politicii în România. La 10 februarie 1938, a fost înlocuit de la conducerea ministeriatului cu bunul său prieten, patriarhul Miron Cristea. Era o strategie a regelui de a monta oameni de valoare în funcţii de stat, pentru a-şi legitima acţiunile politice. Pe 5 mai 1938, în timp ce era la Cluj, unde cu reprezentanţi maghiari negocia problema revizionismului asupra Transilvaniei, Octavian Goga a fost otrăvit de agenţii lui Mihail Moruzov, şeful serviciului secret, se pare la ordinul monarhului. Carol al II-lea dorea să aibă controlul total în stat şi nu admitea astfel de comportamente. Revenit la Ciucea, poetul intră în comă. Medicul din localitate nu sesizează situaţia medicală reală, pentru care mai târziu este apostrofat de specialistul Iuliu Haţieganu. În data de 7 mai 1938, Octavian Goga trece la cele veşnice. Timp de două zile, prin faţa catafalcului trec mii de oameni care l-au iubit. Pe 10 mai, trupul neînsufleţit al poetului este transportat spre Bucureşti, unde ajunge a doua zi, fiind aşezat în rotonda Ateneului Român. La 14 mai, cu funeralii naţionale, Octavian Goga este înhumat la cimitirul Bellu din Capitală.