Mai multe amforete şi vase cu o vechime de 4.200-4.100 de ani au fost descoperite, recent, în situl Păuleni-Ciuc (Dâmbul Cetăţii) din judeţul Harghita, de către o echipă de cercetători de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe. Potrivit specialiștilor instituţiei, obiectele datează din epoca bronzului mijlociu şi aparţin culturii Ciomortan-Costişa. În urma acestor cercetări, patrimoniul muzeului s-a îmbogăţit cu obiecte cu valoare de tezaur, care pot fi văzute în cadrul expoziţiei permanente „Aşezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc” de la sediul MNCR. Printre exponate se numără două statuete antropomorfe de peste 6.000 de ani, aparţinând culturii Cucuteni-Ariuşd, remarcabile datorită dimensiunilor neobişnuit de mari, peste 40 de centimetri, pe care le au în comparaţie cu alte piese datând din aceeaşi perioadă, potrivit arheologului Dan Buzea, citat de Agerpres.
Pentru a marca nașterea fizicii cuantice în 1925, Adunarea Generală a ONU a proclamat 2025 „Anul internaţional al ştiinţelor şi tehnologiilor cuantice”, inaugurat oficial la sediul UNESCO de la Paris în 4 și 5 februarie, prin mai multe conferinţe. Pe parcursul întregului an 2025, circa o sută de evenimente vor fi organizate în întreaga lume, de la Washington la Harare şi până la insula germană Helgoland, unde Heisenberg a pus la punct ecuaţiile fondatoare ale disciplinei.
În 10 februarie 1940 debuta în cinematografie scurtmetrajul „Puss Gets the Boot” (tradus aproximativ „Motanul încasează un bocanc”), cu îndrăgitele personaje animate Tom şi Jerry, create de William Hanna
Construită în timpul domniei lui Petru I Muşat (cca 1374-1391), Cetatea Neamţ apare menţionată documentar prima dată la 3 februarie 1395, scrie Agerpres, care citează lucrarea „Enciclopedia geografică a
Sărbătorirea a 166 de ani de la momentul istoric al zilei de 24 ianuarie 1859 ne oferă prilejul de a rememora unul dintre cele mai însemnate evenimente ale istoriei noastre, Unirea Principatelor, act fundamental prin care au fost puse bazele statului român modern, și de a-i onora pe acei oameni care au pus mai presus binele comun. Din această perspectivă aducem în discuție lupta generației pașoptiste pentru unire și personalități ale clerului care, în acei ani 1856-1859, și-au asumat misiunea grea de a se implica în grandiosul proiect al unui singur stat care să-i unească pe românii din Moldova și Țara Românească.
Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză); (Învățătură despre iertare, post și neagonisire) Matei 6, 14-21 Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru
Umanismul, așa cum ni‑l prezintă istoria ultimelor secole, a pus în centrul atenției omul, uitând de raportarea lui la Creator. Însă „emanciparea” realizată nu a condus la împlinirea omului, la fericirea
Fraților, după ce Dumnezeu odinioară, în multe rânduri și în multe chipuri, a vorbit părinților noștri prin proroci, în zilele acestea mai de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, pe Care L-a pus moștenitor
Sfântul Teofilact (†842) a trăit pe vremea când Biserica era tulburată de erezia iconoclaştilor. Era prieten bun cu Sfântul Tarasie, patriarhul sub care se ţinuse cel de-al 7-lea Sinod Ecumenic, în cadrul
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XL, I, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 483 „Uită-mi-te însă cât de felurite şi de potrivite dovezi aduce Domnul pentru
Duminică sărbătorim triumful Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor, de aceea este un bun prilej să vorbim despre Ortodoxia românească. Ea este parte a Ortodoxiei universale, care este Biserica lui Hristos, pe care a
În urmă cu câteva săptămâni am primit invitația de a mă ocupa de promovarea prin scris a Marșului pentru viață care va avea loc la București, Cluj-Napoca și în multe orașe mari și mici ale țării, în 29
„Micuțo, spune rugăciunea!”, îi poruncea Sfântul Efrem de Katunakia inimii sale. Căci aflase dulceața nemărginită a acestui fel de unire cu Dumnezeu prin rugăciune și dorea să fie cât mai des în ace
În 28 februarie 2025 se împlinesc 240 de ani de la moartea martirică a lui Horea și a lui Cloșca, din anul 1785, la Alba-Iulia. Crișan murise deja în închisoare, în 13 februarie. Deși în raportul comisiei de anchetă se menționează că acesta s-a sinucis, există mai multe argumente care aruncă îndoiala asupra acestui lucru.
