Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Despre vlădica Victorin Ursache, arhiepiscopul românilor din America

Despre vlădica Victorin Ursache, arhiepiscopul românilor din America

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 12 Sep, 2011

Poate prea puţine lucruri se cunosc ori s-au publicat despre vlădica Victorin, cel care i-a păstorit pe românii din America în perioada cea mai îndelungată, dar şi agitată atunci când lumea era împărţită între două sisteme politice. Era un monah bucovinean, cu studii de teologie la marea facultate de la Cernăuţi, tuns la Mănăstirea Neamţ în 1937, când a fost numit profesor şi subdirector al Şcolii de muzică bisericească al marii lavre moldave, apoi director, iar din 1940, ca stareţ al vechiului aşezământ. Cunoscut şi apreciat de bătrânul patriarh Nicodim, arhimandritul Victorin a fost trimis în 1947 să se ocupe de aşezămintele româneşti din Ţara Sfântă. Însă războiul arabo-israelian declanşat în anul următor i-a făcut deosebit de dificilă misiunea. În 1956 a fost chemat de episcopul Andrei Moldovan în America, în timp ce mitropolitul Visarion Puiu îi scria să accepte noul post înfiinţat de Guvernul Canadei, de episcop al românilor din această ţară. Însă contextul bisericesc din America, dar şi cel politic erau nesigure, înţeleptul arhimandrit preferând să adopte o poziţie de neutralitate, slujind românilor din America ca simplu preot şi ca profesor de dogmatică, morală şi pastorală la Seminarul rus "Sf. Tihon" din South Canaan, Pennsylvania. Expectativa părintelui Victorin era pe deplin justificată. După eşecul conferinţei de la Geneva din 1955 a mai-marilor lumii, era clar că nu există o punte de dialog între cele două sisteme politice. Războiul Rece făcuse din mediul confesional internaţional un veritabil teren de confruntare între Biserica Catolică, Patriarhiile apostolice din lagărul capitalist, pe de o parte, şi celelalte autocefalii ortodoxe care se aflau în lagărul socialist. Iar situaţia comunităţilor româneşti din America era mai dificilă deoarece ruptura unităţii româneşti ortodoxe începută în 1947, încurajată chiar de guvernul american, care avea interesul de a-şi proteja cetăţenii în faţa pericolului controlului şi manipulării venite dinspre regimul comunist de la Bucureşti, se adâncise tot mai mult. În 1966, când a acceptat postul de arhipăstor al românilor din eparhia canonică românească, vlădica Victorin era convins că va avea o misiune dificilă, dar şi speranţa că unitatea românilor o va putea vedea. A asistat de multe ori la negocierile care se purtau cu episcopul Valerian Trifa, uneori a aflat de acestea, deoarece se ocupau alţii de realităţile ortodoxe din America, dar de fiecare dată şi-a păstrat verticalitatea, mai ales în relaţiile cu reprezentanţii autorităţilor comuniste de la Bucureşti.