Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Două volume de documente despre viaţa şi activitatea mitropolitului Visarion Puiu

Două volume de documente despre viaţa şi activitatea mitropolitului Visarion Puiu

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 03 Martie 2013

În încercarea de a cunoaşte mai bine viaţa şi activitatea mitropolitului Visarion Puiu, poate de prea multe ori ne oprim prin evocarea personalităţii sale sau a unor realizări făcute în multele sale ascultări primite în Biserică. Însă, pe cât este de evocat, pe atât este de necunoscut. Este un ierarh român prea puţin descoperit în lumina documentelor de arhivă, sursele primordiale care ne-ar ajuta să înţelegem personalitatea lui Visarion Puiu. În acest sens semnalăm două volume de documente: „Visarion Puiu - documente“ şi „Visarion Puiu - corespondenţă“, editate prin osârdia mitropolitului Antonie Plămădeală, în 2005, la editura Centrului eparhial de la Sibiu. În anii â70, atunci când era episcop-vicar, Antonie Plămădeală s-a interesat îndeaproape de cazul Visarion Puiu, deoarece se ridicase problema jurisdicţiei canonice lăsate de acest mitropolit episcopului Teofil Ionescu, care acum primea şi rangul de arhiepiscop al românilor din Europa Occidentală. În acest context, episcopul Antonie s-a putut documenta din arhiva care se afla în subsolul fostului palat sinodal de la Mănăstirea Antim, în perspectiva publicării acestor izvoare istorice bisericeşti. Acest demers s-a concretizat abia după 1990, în cele două volume, unul de documente şi al doilea de corespondenţă. Primul conţine o serie de scrisori trimise de Visarion Puiu unor personalităţi ale timpului său, precum Nicolae Iorga sau patriarhul Nicodim Munteanu. Un document important este o scrisoare nedatată către prim-ministrul ţării în care mitropolitul solicita susţinerea autorităţilor statului în formarea unei „Mitropolii a românilor din străinătate“, prin aducerea sub acelaşi omofor a parohiilor de la Baden-Baden, Viena, Paris, Sofia, Berlin, cu sediul în capitala franceză. După conţinutul documentului, considerăm că poate fi datat în perioada 1943 - iulie 1944, reprezentând practic actul de înfiinţare a eparhiei românilor din Europa Occidentală. Acelaşi volum mai conţine o variantă a însemnărilor pe care Visarion Puiu le-a făcut despre viaţa şi activitatea sa, cel mai important capitol fiind reprezentat de episodul din Transnistria, pentru care avem chiar un jurnal din perioada 4 decembrie 1942 - 15 februarie 1943, cu numeroase detalii extrem de interesante.

Al doilea volum despre Visarion Puiu conţine corespondenţa primită de la numeroase personalităţi ale timpului său, precum: poeţii Tudor Arghezi şi Vasile Militaru, Alexandrina Cantacuzino, preşedinta Societăţii Naţionale a Femeilor Ortodoxe, pictorul Octav Băncilă, profesorul Nichifor Crainic, scriitorii Gala Galaction şi Mihail Sadoveanu, profesorul Simion Mehedinţi, arhimandritul Vasile Vasilache sau omul politic Gheorghe Tătărescu. Din acest volum remarcăm o frumoasă scrisoare trimisă de Vasile Militaru la 1 iunie 1933 episcopului Visarion, în care scria: „Cu vrerea lui Dumnezeu astăzi am tipărit Psaltirea Împăratului şi Proorocului David, versificată de subsemnatul. Ieri s-a expediat, prin Consiliul Central Bisericesc, o circulară tuturor chiriarhilor ţării, prin care s-a recomandat această lucrare, pentru ca să fie cât mai larg răspândită în rândurile clerului şi în masele poporului. În sprijinul Prea Sfinţiei Voastre, eu pun cea mai mare nădejde, ţinând seama şi de făgăduiala ce Prea Sfinţia Voastră mi-a făcut-o încă de la începutul lucrului meu, când V-am citit primii psalmi versificaţi şi am avut binecuvântarea Prea Sfinţiei Voastre. Despre greutăţile mele de viaţă v-am vorbit atunci şi am înţeles, Prea Sfinţite, dorinţa fierbinte ce aveţi de a-mi veni în ajutor. Azi aveţi desigur prilejul s-o faceţi, luând un cât mai mare număr de exemplare din Psaltirea în versuri pentru eparhia Prea Sfinţiei Voastre. Aşa cum a strigat David către Dumnezeu «strig» şi eu către Prea Sfinţia Voastră şi n-am nici o îndoială că mă veţi auzi. Dumnezeu să dăruiască Prea Sfinţiei Voastre toată sănătatea şi ajute-Vă să ajutaţi cât mai mult pe cei care au nevoie de sprijinul Prea Sfinţiei Voastre!“
 
Este vorba desigur de sprijinul şi îndemnul episcopului Visarion Puiu al Hotinului pentru ca poetul Vasile Militaru să finalizeze lucrarea de versificare a Psaltirei, care a fost publicată în 1933. Astfel de aspecte inedite din viaţa ierarhului Visarion Puiu se găsesc în cele două volume de documente şi corespondenţă apărute graţie eforturilor depuse de vrednicul de pomenire mitropolit Antonie Plămădeală. 
 
Citeşte mai multe despre:   Visarion Puiu