Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Duhovnicul Daniil Pricop de la Slatina suceveană

Duhovnicul Daniil Pricop de la Slatina suceveană

Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 13 Dec, 2011

Mănăstirile moldave au dat de-a lungul secolelor duhovnici, din care mulţi sunt prea puţin sau deloc cunoscuţi. Unul dintre aceşti puţin cunoscuţi rugători ai lui Hristos este părintele Daniil Pricop, vieţuitor şi duhovnic al Mănăstirii Slatina, din ţinutul Sucevei, ctitorie a voievodului Alexandru Lăpuşneanu, aflată la poalele Munţilor Stânişoarei. Potrivit mărturiei părintelui Emilian Olaru, la vârsta de 45 de ani, viitorul duhovnic intra pe poarta mănăstirii voievodale. În anul 1924, a primit tunderea în monahism cu numele de Daniil. Printr-o vieţuire profundă, prin ascultare, fiind permanent cu rugăciunea pe buze, părintele Daniil a devenit unul dintre cei mai iubiţi monahi din Slatina. Abia în 1935 a fost hirotonit preot, mai apoi ajungând duhovnicul cercetat de toţi pelerinii care căutau liniştea sufletească în Mănăstirea Slatina. Pentru o scurtă perioadă de timp, părintele Daniil a fost stareţ al Slatinei. În vara anului 1944, din cauza invaziei sovietice, călugării din mănăstire se refugiaseră în teritoriul rămas liber, stareţul Daniil rămânând împreună cu părintele Iuvenalie Bârsan, urmând canonul liturgic şi ţinând candele aprinse în biserică. În aceste împrejurări, părintele Daniil a fost cel care a salvat Mănăstirea Slatina atunci când soldaţii străini încercau să o distrugă, spunându-le cu lacrimi în ochi: "Dacă voiţi să distrugeţi biserica, ucideţi-mă şi pe mine, că eu nu mă duc de aici!" Astfel, a rămas unul dintre duhovnicii de seamă ai Sucevei, mai ales atunci când la Slatina fiinţa obştea de sub conducerea marelui Cleopa Ilie. Chiar şi după plecarea părintelui Cleopa din Slatina, dar mai ales la aplicarea decretului 410, atunci când mulţi monahi erau obligaţi să părăsească acest aşezământ pentru limita de vârsta de 50 de ani, duhovnicul Daniil a rămas în mănăstirea sa de metanie, oferind alinare sufletească tuturor celor care veneau însetaţi după potirul lui Hristos. A trecut la cele veşnice în a doua zi a praznicului Sfintelor Paşti din 1968, după ce primise preacuratele taine de la duhovnicul său, stareţul Emilian Olaru.