Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Episcopul Ghedeon, vrednic păstor al Romanului

Episcopul Ghedeon, vrednic păstor al Romanului

Un articol de: Pr. Eugen Drăgoi - 03 Sep, 2019

În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, mai precis între anii 1734 și 1743, pe tronul Episcopiei Romanului s-a aflat Episcopul Ghedeon, cu metania la Mănăstirea Secu. La Roman venea după o păstorie în scaunul Episcopiei Hușilor de șase ani (1728-1734). Ierarh cu viață îmbunătățită și ctitor al Schitului Sihăstria Putnei, Ghedeon a fost cinstit de domnitorul Grigore al II-lea Ghica cu dreptul de a purta, la sfintele slujbe, pateriță ferecată cu argint (în noiembrie 1739).

Despre sfârșitul activității acestui duhovnicesc ierarh la Roman, părintele Scarlat Porcescu, în monografia sa, Episcopia Romanului, publicată la Roman în anul 1984, scria: „Păstoria Episcopului Ghedeon s-a încheiat în a doua jumătate a anului 1743, dar nu se cunoaște cum anume. S-a formulat ipoteza că ar fi trecut la cele veșnice pe când se afla el în scaun și ar fi fost înmormântat la Mănăstirea Secu”.

O însemnare pe un Evhologhion (Molitfelnic), ieșit din oficina de la București, în anul 1741, publicată în anul 2011, de către jurnalistul Ion N. Oprea, originar din Priponești, județul Galați (Ioan Antonovici depozitarul. Opere, vol. II, Editura Pim, Iași, 2011, pp. 168-169), mi-a atras atenția în legătură cu terminus post quem al încheierii activității de ierarh titular la Eparhia Romanului a Episcopului Ghedeon.

Cartea menționată în anul 1901 aparținea Bisericii „Sfinții Voievozi” din satul Cotoroaia, județul Tutova, astăzi sat în comuna Cerțești, județul Galați. Molitfelnicul a fost luat, împreună cu alte cărți vechi cu însemnări de la biserica respectivă, de către preotul Ioan Antonovici, protoiereu al județului Tutova, între anii 1901-1902, mai târziu Episcopul Iacov Antonovici al Dunării de Jos (1923-1924) și al Hușilor (1924-1931), cu ocazia unei inspecții pe care acesta a făcut-o la Cotoroaia, în ziua de 21 septembrie 1901.

Trei din cele șase însemnări de pe paginile Molitfelnicului sunt scrise - „cu frumoasă scriere” - (după aprecierea protopopului tutovean Ioan Antonovici) de preotul Toader Toma, care între anii 1773 și 1792 a fost protopop al Protopopiatului Covurlui-Galați (în alte însemnări ulterioare este numit Teodoran). Una dintre ele face referire la Episcopul Ghedeon, având următorul conținut: „Adică să se scrie de când m-am preoțit, să se scrie în zilele Mării Sale, lui Ion Vodă, ficiorul lui Neculaiu vodă, la episcopul Ghedion de Roman, în Eși (Iași), m-am preoțit în ziua de Sveti Arhangheli, no(i)embrie 8 zile, velet 7252 <1743>, noemb. 8”.

Potrivit acestei însemnări, știm acum că Ghedeon era episcop activ la Roman la 8 noiembrie 1743, încetarea activității acestuia ca ierarh titular trebuind plasată după această dată. Cronologia din însemnare este corectă și se verifică prin menționarea voievodului ce se afla pe tronul Moldovei. Ioan Nicolae Mavrocordat (fiul mai mic al primului domnitor fanariot în Moldova, Nicolae Mavrocordat) s-a aflat pe tronul Moldovei din iulie 1743 până în aprilie 1747.

Molitfelnicul a fost cumpărat de viitorul protopop al Covurluiului la o lună după hirotonirea sa ca preot, din Focșani, la întoarcerea spre târgul nașterii sale, Puțeni, astăzi comuna Valea Mărului, județul Galați, după cum glăsuiește însemnarea de la paginile 154-172 ale acestei cărți: „Această carte ce este Moliftvenicu este a me, a preotului To(a)der, ficiorul lui Ion Tomii ot Puțeni și am cumpărat-o în șapte lei (din) Focșani, ca să-mi fie odor mie și ficiorilor mei și nepoților și strănepoților în veci... (urmează cunoscutul blestem în caz de înstrăinare a cărții)... Și am cumpărat-o în zilele Mării sale lui Ion vodă, ficiorul lui Neculaiu vodă, și atunci umbla veleat 7252 <1743> dechemb. 15. Erei To(a)der protopop ot Covurlui”.