Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Evlavia românilor pentru Sfântul Dimitrie cel Nou

Evlavia românilor pentru Sfântul Dimitrie cel Nou

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 26 Oct, 2010

Istoria a consemnat momentul în care moaştele Sf. Dimitrie din Basarabov, trăitor al lui Hristos de neam valah din vremea imperiului Asăneştilor din sec. al XIII-lea, au rămas în capitala Ţării Româneşti, devenind ocrotitorul acestui oraş. Dar în timpul ocupaţiei germane din Primul Război Mondial, soldaţii bulgari au încercat să fure moaştele pentru a le duce în Bulgaria. Despre acest moment avem mărturia consemnată de arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti, Raymund Netzhammer: "Duminică, 17 februarie 1918, Astăzi dimineaţă la ora 4 clopotul de la Mitropolie a bătut vreme îndelungată. A fost semn de alarmă şi doliu, deoarece în timpul nopţii se dăduse o spargere la biserica mitropolitană ortodoxă, de unde fuseseră furate moaştele veneratului şi foarte des invocatului Sf. Dimitrie.

M-am hotărât pe loc să-i fac o vizită de simpatie mitropolitului Conon. (…) I-am prezentat cu sinceritate şi din toată inima mitropolitului primat regretele noastre faţă de acest eveniment dureros. Ne-a povestit cele petrecute: "Noaptea la ora 2 au venit nişte soldaţi, l-au ameninţat pe sergentul de la pază şi l-au închis. Apoi, cu toţii - să fi fost vreo 20 la număr - au dat spargerea la biserica Mitropoliei şi au furat moaştele Sf. Dimitrie (mitropolitul şi-a făcut cruce) cu racla de argint cu tot; au coborât dealul şi au dispărut. În afară de racla de argint nu s-a mai furat nimic; de altfel, visteria bisericii şi lucrurile de valoare fuseseră duse la Iaşi după izbucnirea războiului". La observaţia mea cum că soldaţii au fost probabil bulgari, mitropolitul mi-a spus prudent: "Nu se ştie cu certitudine; trebuie mai întâi să se facă cercetări. Dimineaţa devreme l-am înştiinţat de acest jaf dezolant pe feldmareşalul Mackensen, poliţia, pe ministrul de interne şi pe ministrul cultelor".

Când am menţionat faptul că bulgarii şi-l revendică pentru ei drept sfânt naţional pe Sf. Dimitrie şi că îi descriu originea de la Basarabov, mitropolitul mi-a demonstrat caracterul eronat al acestei concepţii. (…) Puteai să-ţi dai seama lesne în cursul discuţiei de faptul că mitropolitul nu nutrea sentimente de prietenie faţă de bulgari şi că această faptă ticăloasă îl ofensase teribil de mult. (…) Când am plecat, biserica mitropoliei era plină de credincioşi, iar mulţi dintre ei urcau dealul în pelerinaj".

Acelaşi prelat nota pe 19 februarie 1918 că la ora 6 clopotul Mitropoliei suna, semn că moaştele fuseseră readuse în catedrală.

Evlavia manifestată de credincioşii români faţă de Sf. Dimitrie cel Nou l-a determinat pe patriarhul Justinian să propună Sfântului Sinod generalizarea cultului la nivelul întregii Patriarhii. La 27 octombrie 1955, patriarhul Justinian, alături de ierarhi români şi străini, credincioşi bucureşteni şi din întreaga ţară, proclama în chip solemn cinstirea Sf. Dimitrie cel Nou la nivelul Ortodoxiei româneşti.