Firmele de recrutare se îmbogăţesc aducând medici români în Franţa

Din când în când, românii ţin prima pagină în mass-media internaţională, ultima ştire de interes fiind cea a domnului Constantinescu, un bătrân dintr-un sat din sudul României, care a murit după ce a fost plimbat între spitale. În presa internaţională s-au găsit imediat şi cauzele: servicii sociale şi medicale ca şi inexistente în zonele rurale, birocraţie şi subfinanţare gravă în spitale, dar şi o importantă criză de personal medical. Publicaţia franceză „Le Monde“ a prezentat situaţia medicilor români tentaţi să se mute în Franţa, unde salariul unui doctor de ţară este de zece ori mai mare decât în România, dar şi modul în care primăriile franceze îşi „racolează“ viitorii doctori din satele din Hexagon.

Moartea domnului Lăzărescu nu vine doar în filme. Acest lucru se întâmplă frecvent în realitatea românească, mass-media autohtonă, dar şi cea internaţională relatând pe larg cazurile nefericite din spitalele româneşti.

De câţiva ani buni se încearcă o reformă a sistemului sanitar, o schimbare a mentalităţii cadrelor sanitare, dar şi a pacientului.

Halatele albe: 300 de euro în România, 3.000 - în Franţa

Adeseori, moartea unui bolnav uitat pe un scaun în triajul spitalului este pusă de medici pe seama lipsei de personal. Şi, adesea, medicii, cei pe care-i mai găsim prin spitale, au dreptate. De câţiva ani încoace a început migraţia halatelor albe dinspre Est spre Vest, de la 300 la 3.000 de euro. Şi nimeni nu-i poate condamna că vor să trăiască mai bine, iar munca să şi-o desfăşoare în condiţii civilizate.

Ziarul francez „Le Monde“ relata nu demult că recrutarea medicilor români este uşoară, având în vedere că „nu se duce lipsă de candidaţi, aceştia îngrămădindu-se să vină în Franţa“. Potrivit ziarului, de la aderarea la UE, la 1 ianuarie 2007, România a furnizat deja peste 800 de medici Franţei, „bine pregătiţi, francofoni, candidaţi care rezistă cu greu la argumentul financiar“. „În ţara lor, câştigă în medie 500 de euro pe lună, de zece ori mai puţin decât un medic generalist francez“, scrie „Le Monde“. „În România mi s-au propus posturi foarte bune, dar la 300 de euro pe lună. Este o diferenţă de un zero, pe care Franţa o oferă“, declară medicul Radu Moisa, care s-a instalat la Chabreloche (departamentul Puy-de-Dôme), intervievat de publicaţia franceză.

Pentru fiecare medic român racolat recruţii iau 10.000 de euro

Prestigioasa publicaţie franceză, „Le Monde“, vorbeşte de firme specializate în recrutare de medici, care au ajuns şi la Bucureşti. Cele două agenţii franceze - Asociaţia pentru căutarea şi instalarea de medici europeni/Association pour la recherche et lâinstallation de médecins européens (ARIME) şi cabinetul Revitalis-Conseil - şi-au trimis „antenele“ în România, pentru a convinge cât mai mulţi medici români de viabilitatea unui post la ţară în Hexagon.

„«Deşertificarea» medicală suscită o derută atât de mare la aleşii locali, încât s-a deschis o piaţă «suculent㻓, scrie ziarul francez „Le Monde“, care continuă apreciind că „primarii sunt gata să verse mai multe mii de euro pentru a asigura prezenţa medicală în zonele lor rurale“.

Nici ARIME, nici Revitalis-Conseil nu deţin competenţa pentru a aprecia calitatea candidaturii unui medic, ei recunoscând acest lucru şi explicând, totodată, că se bazează pe diplome, care fac obiectul unei recunoaşteri reciproce între ţări europene, conform unei directive din 1993.

Primind un onorariu de 10.000 de euro pentru fiecare medic găsit, Revitalis a instalat deja 27 de practicieni pe întreg teritoriul, dintre care 12 români. ARIME, specializată pe sectorul spitalicesc, percepe 4.000 de euro. În pofida acestor tarife mari, mulţi „clienţi“ se declară mulţumiţi. Astfel, primarul localităţii Chabreloche, Christian Barges, este „foarte fericit“ că l-a găsit pe dr. Radu, „un medic amabil, uman şi dinamic“. Acelaşi sentiment de mulţumire îl are şi Marc Mouret, primarul din Cayres (departamentul Haute-Loire), cu 700 de locuitori, care a vărsat 9.000 de euro pentru o tânără doctoriţă româncă.

Francezii se revoltă

Practicile celor două agenţii de recrutare nu au lăsat însă pe nimeni indiferent, în Basse-Normandie, ele acţionând ca un stimulent pentru a-i determina pe medici să se organizeze în teritoriu.

„Încă din 2006 am asistat la sosirea unor medici români şi bulgari, vânduţi primăriilor de aceste întreprinderi de vânare“, s-a revoltat Antoine Leveneur, preşedintele Uniunii regionale a medicilor liberali (URML) din Basse-Normandie. „Erau complet pierduţi în sistemul francez de asigurări de boală şi plecau după numai trei luni“, a mai precizat el. URML a convins administraţiile sanitare şi colectivităţile locale să încheie o convenţie care organizează oferta de îngrijire a sănătăţii în regiune.

Până când exemplul dat de Basse-Normandie va fi urmat - el a inspirat proiectul de lege „Spital, pacienţi, sănătate, teritoriu“, discutat în Adunarea Naţională cu începere din 10 februarie -, piaţa deşertificării medicale prosperă, susţin jurnaliştii francezi. Paragona, liderul european de recrutare de medici străini, s-a implantat progresiv în Franţa. Această companie suedeză, care a recrutat peste 700 de medici în beneficiul ţărilor scandinave şi al Marii Britanii, instalează zilele acestea 11 medici români în centrele spitaliceşti din Abbeville şi Amiens, din nordul Franţei.

DW: Medicii români sunt prea puţin protejaţi prin lege

În România, predomină cerinţe de genul: „servicii capitaliste la preţuri socialiste“, după cum relatează şi postul german Deutsche Welle. În loc de „mai bine pentru cine îşi permite“, politicile medicale româneşti tind către „mai rău pentru cât mai mulţi“, rezultatul obţinut fiind „servicii mizerabile la preţuri minuscule“.

Jurnaliştii germani subliniază, la rândul lor, salariile mici cu care sunt remuneraţi medicii în ţara noastră, apreciind că „un medic rezident, chirurg în an terminal, nu câştigă mai mult de 350 de euro pe lună, iar venitul unui medic de familie cu vechime oscilează între minimum 500 de euro şi maximum 800 de euro pe lună“.

Postul de radio apreciază că, din punct de vedere legal, în România, „medicina este probabil una dintre cel mai puţin protejate profesii“. În Statele Unite, ţară campioană a cazurilor de malpraxis, „greşelile medicale au în special repercusiuni de ordin financiar, în timp ce, într-o ţară lipsită de medici, măsura favorită de sancţionare a culpei medicale practicată de către Ministerul român al Sănătăţii este desfacerea contractului de muncă“.

„Servicii sociale şi medicale ca şi inexistente în zonele rurale, birocraţie şi subfinanţare gravă în spitale, dar şi o importantă criză de personal medical: acestea sunt cauzele morţii domnului Constantinescu“, a concluzionat DW.

„În SUA, stai cu săptămânile pe lista de aşteptare pentru un consult“

Tehnica medicală tot mai avansată şi mai inovatoare îi determină pe asiguraţi să aibă aşteptări mult mai crescute faţă de performanţele actului medical, potrivit DW. „Un act medical performant impune un cost pe măsură. În Germania, asigurările medicale private oferă servicii de o calitate superioară celor din sistemul de stat, dar sunt accesibile doar celor cu venituri peste un anumit prag“, relevă jurnaliştii germani. Sistemul de asigurări medicale din Statele Unite este „şi mai dependent de nivelul veniturilor, iar listele de aşteptare de câteva săptămâni, necesare obţinerii unui consult, sunt obişnuite în ambele ţări“.