Grecia, în căutarea unui viitor politic

Ediţia din 15 martie a cotidianului "La Croix" publică în deschiderea paginii de economie un articol semnat de Sébastien Maillard, care mărturiseşte că, pe lângă datoria publică, Greciei îi lipseşte competitivitatea în sectoarele-cheie ale economiei, cum ar fi turismul, dar aceasta încearcă în acelaşi timp să câştige teren în sectoare de viitor.

Construit în 2006 la periferia Atenei, cu ajutorul unor fonduri europene, centrul Corallia, dedicat microelectronicii şi circuitelor integrate, reuneşte ingineri greci, antreprenori şi investitori. Centrul cuprinde săli de amfiteatru şi de teleconferinţe, iar birourile de la nivelurile superioare servesc firmelor noi care se creează. "De la 13 firme la început, am facilitat crearea a 60 de firme în doi ani şi am depus 65 de brevete de invenţie", precizează cu mândrie Vassilios Makios, director general la Corallia.

La parter sunt expuse variate aplicaţii cu cipuri electronice, utilizate în materiale medicale sau în telefonie. Cu "înalta tehnologie grecească", insistă profesorul Makios. Microelectronica nu este decât un început pentru acest profesor universitar din Patras, care pregăteşte lansarea în toată ţara a unor poli comparabili în energiile reutilizabile, în agrobiotehnologie şi chiar în produsele culturale sofisticate.

Constituirea unor astfel de poli de excelenţă nu este în sine ceva nou. La intrarea în centrul de inovaţie, o reproducere a "Şcolii din Atena" de Rafael reaminteşte că ideea de a reuni sub acelaşi acoperiş pe Pytagora, Ptolomeu sau Euclid înconjuraţi de studenţi nu i-a aşteptat pe anglo-saxoni.

Dar, în Grecia de azi, unde criza datoriei ridică problema competitivităţii ţării, Corallia face o impresie deosebită. Guvernul lui Papandreou mizează de asemenea pe dezvoltarea noilor sectoare. În timpul campaniei sale electorale din toamna trecută, acesta a promovat "dezvoltarea verde", sperând să crească investiţiile în cercetarea şi dezvoltarea tehnologiilor biologice, să privilegieze agricultura biologică, să investească în infrastructuri mai puţin dăunătoare pentru mediul înconjurător.

"Această criză poate fi oportunitatea de a schimba modul de a ne dezvolta"

Luna trecută, premierul grec a dezvăluit existenţa unui program în valoare de 1,5 miliarde de euro desfăşurat între 2010 şi 2014 în colaborare cu Banca Piraeus pentru a "înverzi" zonele industriale ale ţării, investind în special în energia fotovoltaică. O soluţie este instalarea a zece "zone de afaceri verzi" pe insulele Mării Egee pentru ca ele să devină autosuficiente în energie. Guvernul promite astfel crearea a 12.000 de locuri de muncă.

"Această criză poate fi oportunitatea de a schimba modul de a ne dezvolta", speră economistul Aggelos Tsakanikas. "În prezent, transportăm numai 20% din ce producem. Bunuri fără un aport tehnologic, precum materiile prime." Astfel, uleiul de măsline grecesc este ambalat în Italia, şi nu în Grecia.

Transportul rutier se numără, alături de avocaţi, medici, presă, taximetrişti, comerţ şi serviciile de reparaţii, printre domeniile care se dezvoltă în Grecia cu dificultate. Acestea ocupă o mare parte din populaţia activă din Grecia. Protejate de concurenţa externă, aceste profesii liberale practică tarife ridicate. Pentru a oferi sectorului terţiar grecesc mai multă competitivitate sunt necesare deschiderea accesului acestora şi funcţionarea lor în mod transparent.

Turismul, care ocupă 18% din produsul intern brut (PIB) al ţării, reflectă de asemenea această lipsă de competitivitate. A şaisprezecea destinaţie mondială, Grecia concurează acum cu Bulgaria şi Croaţia, ceea ce o obligă să crească oferta.

"Studenţii mei visează în primul rând să-şi găsească un loc sigur în viaţa publică", observă Aggelos Tsakanikas, pentru care Grecia duce lipsa unei ambiţii colective. "Înainte a fost adoptarea monedei euro, apoi a fost organizarea Jocurilor Olimpice din 2004, dar de atunci nu mai avem niciun orizont." La Corallia, profesorul Makios promite tinerilor ingineri greci că inovaţiile lor vor face din ei "viitori milionari".

România este depăşită de flagelul drogurilor sintetice

În aceeaşi ediţie a cotidianului "La Croix", Jonas Mercier prezintă una dintre problemele cu care se confruntă ţara noastră la nivelul consumului de doguri. Acesta precizează că în România consumul de "droguri legale" a luat o asemenea amploare, încât guvernul a trebuit să legifereze, dar puţin cam târziu.

Cristian nu va mai încerca niciodată. Experienţa sa cu drogurile sintetice, legale în România până luna trecută, i-a lăsat un gust amar. "Este cel mai bun substitut al alcoolului, de aceea este foarte răspândit printre tineri. Dar nu mi-a plăcut deloc. Te afectează şi psihic, şi fizic", mărturiseşte acest brunet înalt, cu ochii verzi, de 22 de ani. "Evident, am încercat pentru că era legal", continuă el.

A fost nevoie ca un adolescent de 16 ani să moară intoxicat la începutul lui februarie, după ce a fumat unul din aceste produse, pentru ca autorităţile să decidă să intervină. Câteva zile mai târziu, guvernul român a adoptat o ordonanţă de urgenţă care clasează 27 de substanţe şi nouă plante ce provoacă efecte halucinogene în categoria drogurilor. Dar fenomenul a avut timp să se răspândească printre tinerii români. Timp de aproape doi ani, "magazinele de vise", care comercializau din nou aceste produse, au apărut ca ciupercile după ploaie în toată ţara. Dacă în 2008 existau 16 asemenea magazine, în 2009 erau mai mult de 300. Cu aproximativ 15 euro se puteau procura pacheţele de câteva grame care conţineau pudră sau plante uscate. Importate din Anglia, unde sunt legale, anumite produse provoacă efecte asemănătoare cu cele ale amfetaminei.

"Ştiam de la început că aceste substanţe sunt echivalente ale unor droguri clasice. Dar legea nu a fost modificată la timp şi nu am putut preveni acest fenomen. Atunci ne-am pregătit pentru a ajuta consumatorii din punct de vedere medical şi psihologic", explică Bogdan Gheorghe, de la Agenţia Naţională Antidrog, o structură finanţată totuşi de Ministerul de Interne.

Legea prevede pedepse similare pentru drogurile uşoare şi pentru cele grele

Jonas Mercier mai informează că numeroase organizaţii nonguvernmentale au criticat intervenţia tardivă a executivului. Pentru acestea, este vorba de încă un exemplu în care statul român se află în incapacitatea de a rezolva problema drogurilor. "La Bucureşti, o doză de herionă este mai ieftină decât un gram de cannabis pentru că, din punct de vedere legal, pedepsele prevăzute de lege sunt aproape aceleaşi pentru drogurile uşoare şi pentru drogurile grele. Tinerii au fost împinşi de această politică represivă spre alternativele legale, care nu sunt neapărat mai puţin periculoase", precizează Eugen Hriscu, specialist în tratarea dependenţei de heroină.

De la anunţarea interzicerii acestor substanţe, cele mai multe "magazine de vise" s-au închis. Totuşi, fenomenul drogurilor legale este departe de a fi încheiat. Piaţa este în plină dezvoltare iar chimiştii muncesc foarte mult pentru a crea noi substanţe cu efecte similare, ocolind însă legile. Pentru Alin Rotaru, directorul celei mai mari reţele de "magazine de vise" din ţară, interdicţia impusă de guvern nu reprezintă o problemă: "Suntem pe cale să testăm noi produse. Într-o lună, aproximativ, vom putea propune o nouă gamă, complet legală."

Traducere şi adaptare de Georgiana BÂRA