„Guvernele au cheltuit de parcă n-ar fi existat ziua de mâine“

Criza este aceeaşi pe întreg continentul, însă măsurile de redresare variază în funcţie de puterea economică a fiecărei ţări. Lupta comună, cu arme diferite, se poartă pentru reducerea deficitului bugetar, presa europeană criticând vehement cheltuielile din ultima perioadă: "Guvernele europene au cheltuit de parcă n-ar fi existat ziua de mâine" - reclamă publicaţia germană "Deutsche Welle".

Statele europene se concentrează în special pe reducerea deficitului bugetar, presa subliniind mijloacele prin care statele fac acest lucru: cu puţine excepţii, tendinţa de diminuare se realizează prin reduceri în sistemele de asigurări sociale. "Cu numai doi ani în urmă, se aplica tocmai contrariul, adică se cheltuiau accelerat bani pentru stimularea creşterii economice", scrie publicaţia germană "Deutsche Welle":

"Acum toate cele 16 state ale zonei euro se confruntă cu o creştere a datoriei publice, pe care, prin măsuri draconice, trebuie să o reducă la mai puţin de trei la sută din Produsul Intern Brut. În timpul preşedinţiei germane a Consiliului European, în 2007, miniştrii de Finanţe europeni promiteau, cu puţin timp înaintea izbucnirii crizei financiare şi economice globale, că vor avea în scurt timp bugete echilibrate. Nimeni nu mai ştie astăzi de aceste planuri. Explozia datoriei publice în aproape toate statele membre ale UE sileşte guvernele să aplice planuri de austeritate, adesea drastice", scrie "DW".

Letonia şi Irlanda au redus radical salariile bugetarilor, Letonia supravieţuind la ora actuală graţie creditelor oferite de FMI şi UE, arată jurnaliştii germani care enumeră şi alte două măsuri luate în Irlanda, respectiv introducerea de noi impozite şi creşterea vârstei de pensionare.

Situaţia Greciei este de-a dreptul dramatică, locuitorii acestei insule protestând împotriva planurilor de austeritate ale guvernului. În următorii trei ani, ţara trebuie să economisească 30 miliarde de euro, prin reducerea salariilor bugetarilor, a pensiilor şi prin majorarea la 23% a TVA.

Bugetarii şi pensionarii europeni pun umărul la reducerea deficitului

Greul planului de austeritate decis în Spania va fi susţinut tot de bugetari şi pensionari, premierul Zapatero dorind să economisească în următorii patru ani 50 miliarde de euro, pentru a reduce din datoria publică. În plus, trebuie să salveze de la faliment numeroase bănci afectate de criza imobiliară, susţine "DW".

În Franţa, condiţiile-cadru nu sunt atât de dramatice ca în Spania sau Grecia, deficitul va fi redus numai dacă economia va creşte. Tocmai din această dorinţă, guvernul de la Paris a decis în vara anului 2009 reducerea semnificativă a TVA în acest sector (de la aproape 20% la 5,5%), însă acum se rediscută o creştere a TVA întrucât efectele economice nu sunt foarte vizibile.

Ziarul economic "Les Echos" susţine că "în lupta contra deficitului, majoritatea este divizată privind soarta TVA în alimentaţia publică", în timp ce "Le Figaro" se întreabă "unde au scăzut preţurile, căci nota de plată în restaurante rămâne la fel de piperată" şi susţine că "două treimi dintre francezi consideră scăderea TVA un cadou făcut patronatelor din alimentaţia publică şi sunt de acord cu o majorare a acesteia".

Ziarul german "DW" continuă prezentarea măsurilor pentru diminuarea deficitului bugetar arătând spre România, Ungaria şi Bulgaria, unde guvernele au decis severe măsuri de austeritate. "Noul cabinet de la Budapesta, condus de conservatorul Viktor Orban, vrea să micşoreze impozitele pentru întreprinderi pentru a crea locuri de muncă concomitent cu reducerea salariilor bugetarilor cu 15%. Ungaria depinde deja în totalitate de creditele oferite de FMI", mai scrie publicaţia germană.

În ceea ce priveşte Polonia, Cehia şi Slovacia, situaţia este văzută ca fiind "relativ stabilă" întrucât "nu au contractat datorii atât de mari în străinătate".

În ciuda tuturor eforturilor de economisire, datoriile totale ale celor 16 state ale zonei euro vor creşte în următorul an la 90% din PIB, potrivit prognozei Comisiei Europene, în timp ce, potrivit Tratatului de la Lisabona, plafonul maxim admis ar fi de 60%.

Europa divizată de criză

Criza economică a încetinit, ba chiar stopat apropierea între ţările din Europa Occidentală şi cele ale fostului bloc comunist. Frânate în elanul lor spre o democraţie liberală de dezamăgirile capitalismului, ţările est-europene asistă la o subversiune a valorilor pentru care s-au bătut, scrie intelectualul italian de origine iugoslavă Predrag Matvejevic, în cotidianul italian "La Repubblica".

"Europa şi cealaltă Europă nu reuşesc să se apropie cu adevărat una de cealaltă, şi cu atât mai puţin să se unifice, teama că viitorul poate semăna trecutului, un trecut care nu este atât de îndepărtat, dar care pare ce e mai rău şi de care ne amintim cu nelinişte, se propagă.

Am fi putut noi să ne imaginăm, cu numai zece ani în urmă, că acest capitalism financiar va pune în pericol existenţa capitalismului însuşi? Un fel de capitalism sălbatic învăluie astăzi ţări care ieri erau considerate drept anticapitaliste.

Criza îi împinge pe cei mai săraci să-i susţină pe cei care posedă bogăţii, fie că aceştia din urmă sunt de dreapta sau chiar de stânga, în speranţa de a-şi păstra locul de muncă aflat în pericol sau să obţină unul. Şi aceasta pentru a menţine un nivel de viaţă normal sau măcar convenabil, ba chiar aparenţa unui astfel de nivel al vieţii", scrie Matvejevic.

Presa rusă: România, în pas alergător după Grecia

Cotidianul rus "Kommersant" consideră că Bucureştiul s-ar putea confrunta cu probleme la fel de grave ca Atena. "Guvernul român a adoptat o măsură fără precedent pentru revenirea economiei - a adoptat cel mai mare TVA din UE, la nivelul de 24%", scrie "Kommersant", citat de agenţia bulgară Focus. Măsura are menirea de a grăbi venirea ultimei tranşe FMI pentru ţară.

"Cu câteva zile în urmă, protestatarii au încercat să pătrundă în clădirea guvernului" - scriu ruşii. În legătură cu acest incident, "experţii din capitală au avertizat asupra faptului că evenimentele ar putea conduce România înspre scenariul văzut în Grecia" - mai notează "Kommersant".

Bulgarii, mai veseli decât vecinii lor

Vestea despre majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) în România şi Grecia constituie o surpriză foarte plăcută a pentru comercianţii bulgari, scrie presa sofiotă. Oamenii de afaceri din nordul şi sudul Bulgariei se pregătesc să realizeze câştiguri enorme, informează Novinar pe prima pagină, aceştia aşteptându-i cu oferte speciale pe mulţi români şi greci care vor veni la cumpărături în Bulgaria după ce preţurile din ţările lor vor creşte.

În opinia oamenilor de pe stradă, în aceste condiţii autorităţile bulgare trebuie să facă tot posibilul să nu majoreze taxele: "Dacă sunt deştepţi, politicienii noştri vor păstra taxele la nivelul actual. Vecinii vor veni să-şi facă cumpărăturile la noi şi economia noastră îşi va reveni din criză. Vom deveni ca o Elveţie în Balcani, este o şansă de aur".

"Dăm de mâncare românilor şi grecilor", titrează şi "Standart", care susţine că începând de la 1 iulie românii şi grecii sunt măcinaţi de o foame insuportabilă, comparabilă doar cu cea din Bulgaria de la începutul anilor '90. Suferinţele vecinilor sunt cauzate nu de război sau de lovituri de stat, ci de scumpirea bruscă provocată de majorarea TVA, notează ziarul.