În 18 decembrie 1892, la „Mariinsky Theatre”, în Sankt Petersburg (Rusia), sub bagheta dirijorului italian Riccardo Drigo, avea loc prima reprezentație publică a baletului „Spărgătorul de nuci”, de Piotr Il
Internetul deplasează zidurile mănăstirilor
În ediţia de marţi 6 octombrie, cotidianul francez „La Croix“ a publicat un articol semnat de Céline Hoyeau, care consemnează că aproximativ 30 de abaţi benedictini se vor întâlni pe 8 şi 9 octombrie la Bec-Hellouin, pentru a discuta despre provocările internetului asupra vieţii contemplative. Acestor schimbări profunde s-au hotărât abaţii de tradiţie benedictină să consacre sesiunea de conferinţe, care a avut loc la Abaţia din Bec-Hellouin. Céline Hoyeau subliniază că grija monahilor vine mai mult din direcţia temerii ca acest segment din media să nu tulbure ritmul monahicesc şi să creeze noi dependenţe.
Autoarea articolului subliniază că, dintre cei prezenţi, sora Marie-Odille, uimită fiind, este şi copleşită de bucurie. Datorită Google Earth şi a fotografiilor prin satelit, monahia, care nu a părăsit mănăstirea de 20 de ani, survolează deodată Bretania. Apropiind imaginea, vede apărând casa familială, pe care nu a mai văzut-o de când s-a retras din lume. Ca această maică, majoritatea monahilor şi monahiilor din toate mănăstirile sunt astăzi conectaţi la internet. În prezent, doar 25 de mănăstiri de maici din cele 270 care există în Franţa sunt încă refractare atunci când este vorba despre web. Dar, îşi găseşte acest segment din media, care conectează în timp real persoana din spatele ecranului cu lumea întreagă, un loc în lumea monahală? „Revoluţia e considerabilă“, observă dominicanul Lionel Gentric. „Internetul deschide toate porţile, depăşeşte toate barierele...“ Acestor schimbări profunde s-au hotărât abaţii de tradiţie benedictină să consacre o sesiune de conferinţe, care a avut loc pe 8 şi 9 octombrie, la Abaţia din Bec-Hellouin. Anumite mănăstiri au instituit un „control parental“ Curierat, vânzări on-line de produse artizanale, case de oaspeţi... Internetul s-a impus, de altfel, ca un instrument indispensabil pentru viaţa de zi cu zi din mănăstiri. „La început aveam un singur calculator, apoi, cu timpul, am achiziţionat mai multe. Ne-am dat repede seama de importanţa de a fi conectaţi la o reţea şi unii, şi alţii, pentru a putea transmite documente unii altora. Dar nu avem o conexiune wireless, decât pentru casa de oaspeţi“, povesteşte părintele Francois You, abate la Mazlis (Landes). „Internetul este un adevărat ajutor. Toţi monahii noştri au făcut cursuri de formare pentru a învăţa să se folosească de el. Reuşim însă să stăpânim destul de greu această evoluţie“, indică dom. Victor Bourdeau, abate la Tamie (Savoie). Fiecare mănăstire caută să încadreze în timp şi în spaţiu acest nou „oaspete“. „Problema care revine adesea este aceea a dezavantajelor web-ului: secte, jocuri de noroc, pornografie...“, evidenţiază părintele Gentric, solicitat de mai multe comunităţi pentru a le fi consultant. Anumite mănăstiri au instituit un „control parental“... „Atunci când un monah traversează o perioadă de criză sau de nostalgie, tentaţia ar putea fi foarte puternică, mai ales pentru că e nevoie doar de un click, iar conştiinţa, chiar dacă e bine formată, nu va putea fi de ajuns pentru a vedea lucrurile clar. Comunitatea trebuie să îi protejeze pe cei mai slabi“, mărturiseşte un abate. Céline Hoyeau subliniază că grija monahilor vine mai mult din direcţia temerii ca acest segment din media să nu tulbure ritmul monahicesc şi să creeze noi dependenţe. „Am realizat faptul că, adesea, adevăratul pericol nu era acela de care mă temeam eu, la nivel moral, de exemplu, cât apariţia unui nou ritm de comunicare şi de relaţii care se strecoară ca un praf fin în suflul timpului monahal“, analizează dom. Mauro-Giuseppe Lepori, abate cistercian la Hauterive, în Elveţia. Unii au ales să ţină acest sistem încuiat. Ca de exemplu, Abaţia cisterciană din Sept-Fons, unde un monah trebuie să ceară permisiunea de a avea acces la un site aşa cum se cere o carte într-o bibliotecă publică. La Maylis, există un server central care realizează o separare între e-mail-uri şi web: anumiţi responsabili sau formatori îşi pot citi corespondenţa electronică din camera lor, dar pentru a naviga pe internet trebuie să meargă într-o sală comună. Provocarea modernă este maturitatea caracterului Problema este mai accentuată pentru noile generaţii de monahi, născuţi în epoca digitală. Nu se mai pune problema să le „tăiem radical“ anturajul, ca altădată, remarcă maica Marie-Bernard Amestoy, preşedinta Serviciului monahal. „Când le interzicem accesul la internet de pe o zi pe alta, novicele îşi ies din minţi şi pleacă“, constată ea. „Trebuie să luăm lucrurile încetul cu încetul, pentru a le face să înţeleagă că aici nu vin pentru a căuta această relaţie continuă cu ceilalţi, ci pentru a se întâlni cu Dumnezeu. Experienţa lui Dumnezeu vine treptat...“ „Provocarea modernă este, mai degrabă, maturitatea caracterului“, rezumă dom. Notker Wolf. Internetul şi viaţa monahală par a fi două logici contradictorii: detaşare, linişte, solitudine, versus relaţionare, apropiere, imediat. Părintele Lepori încheie: „Nu se pune problema de a exclude internetul, ci de a fi atenţi să nu ne ocupe tot timpul“. Benedict al XVI-lea a convocat un Sinod în legătură cu Biserica din Orientul Apropiat Este titlul unui articol din data de 20 septembrie 2009 şi semnat de Frédéric Mounier. Ca un răspuns la aşteptările catolicilor orientali, această adunare specială a Sinodului episcopilor, pe tema „Biserica Catolică în Orientul Mijlociu, comuniune şi mărturie“, care va dura de pe 10 până pe 24 octombrie şi are loc la Roma, este o premieră. O astfel de adunare a mai avut loc în 1995 pentru Liban, dar Sinodul nu a mai fost niciodată convocat pentru Orientul Apropiat. Autorul acestui articol arată că, după spusele unui participant la această adunare de sâmbătă, 10 octombrie, Papa s-a arătat foarte atent cu privire la diversitatea cererilor: „Nu suntem aici pentru a găsi soluţii imediate, dar trebuie să ne ascultăm, să ne împărtăşim preocupările, pentru ca apoi, mai târziu, să găsim soluţii“. Acesta a amintit conducătorilor Bisericilor Catolice din Orient: „Chiar de la începutul pontificatului său, apoi şi în alte circumstanţe, aţi cerut un contact mai frecvent cu episcopul Romei pentru a consolida comuniunea Bisericilor voastre şi a examina împreună temele voastre particulare“. Papa Benedict al XVI-lea este conştient că „orizontul ecumenic este, adesea, pus în legătură cu orizontul interreligios. Consider ca fiind o datorie primordială să promovăm sinodalitatea atât de importantă pentru pentru ecleziologia orientală şi salutată de Vatican“.