În 18 decembrie 1892, la „Mariinsky Theatre”, în Sankt Petersburg (Rusia), sub bagheta dirijorului italian Riccardo Drigo, avea loc prima reprezentație publică a baletului „Spărgătorul de nuci”, de Piotr Il
Istoria creştinismului (MCI): Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei (1920-1955) (IV)
Mitropolitul Nicolae Bălan a acordat o atenţie deosebită pentru pregătirea viitorilor ierarhi, profesori de teologie, consilieri etc., trimiţând mulţi tineri la studii atât în ţară, cât şi peste hotare. Pentru profesorii şi studenţii Academiei, mitropolitul Nicolae Bălan a ridicat o capelă şi o clădire pentru bibliotecă, pe care a înzestrat-o cu valoroase cărţi apărute în ţară şi peste hotare. O grijă deosebită a arătat Şcolii Normale „Andrei Şaguna“ din Sibiu, pentru care a ridicat o clădire nouă, precum şi Liceelor confesionale „Andrei Şaguna“ din Braşov şi „Avraam Iancu“ din Brad. Tot la Sibiu a înfiinţat o şcoală de cântăreţi bisericeşti „Dimitrie Cunţan“ (1927), un Seminar teologic cu patru clase şi o şcoală normală pentru fete, sub conducerea Arhiepiscopiei. Un capitol important din activitatea ierarhului Nicolae Bălan îl ocupă grija faţă de preoţi. În acest sens, încă din anul 1919 a avut o contribuţie însemnată la înfiinţarea Asociaţiei „Andrei Şaguna“ a clerului din Mitropolia Ardealului. Asociaţia organiza anual congrese în diferite oraşe, unde se discutau problemele cele mai importante cu care se confrunta Biserica. Mitropolitul a luptat pentru salarizarea clerului, a cântăreţilor bisericeşti şi pentru încadrarea preoţilor în Casa de pensii a statului. De asemenea, a militat pentru înzestrarea centrelor eparhiale şi a parohiilor cu pământ arabil şi pădure de la stat, în timpul reformei agrare. Prin grija lui s-au înfiinţat protopopiate şi parohii noi. La Sibiu, a înfiinţat un internat al eparhiei, în care erau găzduiţi şi hrăniţi gratuit sau cu o taxă modică, sub îndrumarea Bisericii, fiii de preoţi orfani. Tot la Sibiu a deschis şi un orfelinat, sub conducerea Arhiepiscopiei. Mitropolitul Nicolae Bălan a refăcut din temelie Mănăstirea Sâmbăta de Sus, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, a ridicat un cămin şi un schit în staţiunea Păltiniş şi un cămin preoţesc în staţiunea Bazna. În timpul păstoririi sale la Sibiu, s-au construit în Transilvania peste 150 de biserici şi peste 150 de case parohiale. A murit la 6 august 1955, fiind îngropat în biserica Mănăstirii Sâmbăta de Sus.