Jeliu Jelev: „Comunismul este mai periculos decât fascismul“

▲ Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, fostul preşedinte al Bulgariei şi un eminent disident din perioada comunistă a acestei ţări, Jeliu Jelev, vorbeşte într-un interviu acordat agenţiei Agerpres despre situaţia actuală a României şi Bulgariei, despre ipocrizia „comunismului bun“, despre poziţia duplicitară a Uniunii Europene în privinţa acestui subiect, dar şi despre cum intenţionau foştii lideri comunişti de la Sofia să transforme Bulgaria în cea de a 16-a republică sovietică ▲

Comunismul este mai periculos şi mult mai bine pus la punct decât fascismul, crede Jeliu Jelev, primul preşedinte al Bulgariei ales după un scrutin democratic şi un eminent disident din perioada comunistă a acestei ţări. Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, fostul preşedinte al Bulgariei este de părere că perioada de tranziţie s-a încheiat, iar procesul este ireversibil, deoarece comunismul nu se poate întoarce.

„În Bulgaria şi în celelalte ţări care au aderat la Uniunea Europeană şi NATO lucrurile sunt ireversibile. Nu este aşa de simplu să fie construit un stat totalitar, dar este posibil să apară undeva elementele unui autoritarism, când un stat este condus de o persoană puternică, care îşi permite puţin mai mult de ceea ce permite legea. Regimul totalitar este, însă, cea mai complexă dictatură inventată în istoria umanităţii. Construirea unui sistem totalitar se consideră finalizată atunci când se impune monopolul unui singur partid şi când toate funcţiile de stat importante se ocupă de către membri ai acestuia. Acest lucru este valabil şi pentru comunism, şi pentru fascism. Dar comunismul mai are ceva care face din acesta un regim «desăvârşit», în comparaţie cu care fascismul pare destul de «liberal», şi acesta este proprietatea. Spre deosebire de comunism, fascismul nu-i privează pe cetăţeni de proprietate. Aşa că, dacă cineva se luptă cu regimul fascist, el ştie că, chiar dacă ar fi ucis, ceea ce a avut va rămâne pentru familia lui şi aceasta va putea trăi. Dar în comunism cetăţeanul nu are nimic, ci totul aparţine statului, adică partidului. Pentru că, în comunism, partidul este stat şi statul este partid, iar dacă cineva îşi permite să critice partidul, el este judecat că a trădat statul“, afirmă fostul şef al statului bulgar.

Comunismul trebuie condamnat în mod categoric în Europa

Faptul că timp de 20 de ani acest lucru n-a fost făcut nici de Uniunea Europeană, nici de Consiliul Europei, nici de NATO arată că se aplică un standard dublu, crede fostul lider bulgar. „Este o mare eroare să se afirme că, spre deosebire de fascişti, comuniştii ar fi dorit binele omenirii, dar mijloacele ar fi greşite. Aceasta nu poate fi o scuză: un clasament recent al celor mai mari ucigaşi din istorie i-a plasat pe primul loc pe comunişti - Mao Zedong şi Stalin, urmaţi de Hitler, iar acest fapt spune mult“, menţionează Jelev.

Fostul preşedinte bulgar susţine că asistă la o lipsă de dorinţă pentru condamnarea comunismului, explicată prin faptul că ar fi existat două feluri de comunism: comunismul totalitar, care a ucis mulţi oameni, şi comunismul ideal al partidelor comuniste, care visează binele poporului. „Sunt unii care afirmă că ideile comuniste ar fi bune, dar vedem că nicăieri în lume acest comunism «bun» nu a fost transpus în realitate. Comunismul este ceea ce a fost: lagăre de concentrare, închisori, asasinate politice, teroare. Sub comunism, statul duce un război împotriva propriului său popor“, subliniază fostul preşedinte bulgar.

Jelev: „Violenţa nu a adus nimic în plus României“

Fostul disident comunist crede că Bulgaria şi România nu au pierdut din faptul că nu au făcut lustraţia şi dă exemplul Poloniei şi Ungariei, unde, de asemenea, nu a fost aplicată această lege, spre deosebire de fosta Cehoslovacie, care a fost criticată de Consiliul Europei pentru că prin lustraţie a exclus o parte din populaţie din viaţa publică. „Ceea ce trebuia făcut imediat după căderea comunismului era desecretizarea dosarelor serviciilor secrete. În Bulgaria, acest lucru nu s-a întâmplat deoarece socialiştii, foştii comunişti, au câştigat alegerile pentru Marea Adunare Naţională din 1990, iar apoi fiecare partid la putere deschidea doar dosarele adversarilor politici“, explică fostul şef al statului.

Fostul preşedinte de la Sofia subliniază că, spre deosebire de România, în Bulgaria tranziţia de la comunism la democraţie a fost paşnică. „Violenţa nu a adus nimic în plus României, nu a accelerat schimbările“, crede Jelev. Până în 1992, Bulgaria făcea parte din grupul ţărilor din centrul Europei: Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, dar apoi a rămas în urmă, din cauza neputinţei guvernului Uniunii Forţelor Democratice de a face reformele economice necesare.

Liderii comunişti bulgari voiau să anexeze Bulgaria la URSS

Fostul disident comunist regretă faptul că, după căderea regimului lui Todor Jivkov (secretarul general al Partidului Comunist bulgar - n.r.), acesta n-a fost condamnat pentru trădare naţională. „Aveam motive mult mai serioase decât cele ale românilor care l-au condamnat pe Ceauşescu“, spune Jelev. În cadrul a două şedinţe secrete din 1963 şi din 1973, conducerea Partidului Comunist Bulgar a discutat posibilitatea ca Bulgaria să devină a 16-a republică sovietică.

„Propunerea a fost acceptată şi trimisă la Moscova, dar liderii ruşi s-au opus, deoarece nu voiau să fie acuzaţi că anexează alte state“, spune Jelev. Cele două şedinţe au fost secrete, pentru că liderii comunişti bulgari ştiau că fac o crimă, subliniază fostul disident comunist.

„Aveam toate documentele şi Jivkov ar fi putut fi condamnat la închisoare pe viaţă. Bineînţeles, l-aş fi eliberat după un an sau doi, pentru că avea o vârstă înaintată“, mărturiseşte fostul preşedinte.

10 noiembrie 1989: debarcarea lui Jivkov

35 de ani a condus Todor Jivkov destinele Bulgariei. După numai o zi de la căderea Zidului Berlinului, el a fost îndepărtat de la putere datorită în egală măsură unui puci din interiorul partidului, dar şi activităţii opoziţiei.

La 10 noiembrie 1989 premierul bulgar Gheorghi Atanassov a anunţat în cursul unei şedinţe a CC al PC bulgar că Todor Jivkov a renuţat la funcţiile de secretar general al Partidului şi de membru al Biroului Politic. Deşi i se promisese că va rămâne preşedinte după demisie, Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar îl demite şi din funcţia de şef al statului. Mai mult de 5.000 de oameni au ieşit pe străzile Sofiei pentru a sărbători.

Încă de la începutul carierei politice, în 1932, Jivkov s-a comportat ca un aliat fidel al Uniunii Sovietice. Bulgaria era considerată cel mai loial partener al URSS-ului şi a dat o mână de ajutor la invazia Cehoslovaciei. În 1968, Jivkov a cerut chiar, în mod neoficial, ca Bulgaria să devină cel de-al şaisprezecelea stat al Uniunii Sovietice, dar a fost refuzat de Leonid Brejnev.

În anii â80, regimul comunist al lui Jivkov devine din ce în ce mai corupt, autocratic şi anarhic. Persecutarea etniei turce, care reprezenta 10% din totalul populaţiei, o aduce într-o poziţie delicată faţă de Occident, înrăutăţind relaţiile economice, iar protectorul de la Răsărit sistase ajutoarele financiare şi livrările de ţiţei ieftin.

Înlocuirea lui Todor Jivkov cu Petar Mladenov a fost doar un răgaz pentru Partidul Comunist Bulgar, care a renunţat de bunăvoie la monopulul asupra puterii în februarie 1990. În luna iunie a aceluiaşi an, au avut loc primele alegeri parlamentare libere, după 59 de ani.

Jeliu Jelev, interzis de comunişti pentru o carte în care critica fascismul

Născut pe 3 martie 1935 într-un sat din nord-estul Bulgariei, Jeliu Jelev a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Sofia. În 1967 a terminat cartea „Statul totalitar“, care a apărut, 15 ani mai târziu, sub titlul „Fascismul“. La trei săptămâni după apariţie, cartea a fost interzisă şi retrasă din librării, deoarece Partidul Comunist şi-a dat seama că afirmaţiile despre fascism lansate de Jelev sunt, într-o foarte mare măsură, valabile şi pentru politica regimului comunist.

În 1988, Jeliu Jelev a pus bazele Clubului de Sprijin pentru Glasnost şi Perestroika - asociaţie neoficială ce lupta pentru democratizare. Pe 10 noiembrie 1989, o coaliţie din conducerea Partidului Comunist Bulgar l-a obligat pe secretarul general al Partidului, Todor Jivkov, să demisioneze.

În decembrie 1989, la Sofia a fost înfiinţată „Uniunea Forţelor Democrate“, condusă de Jeliu Jelev. Sub presiunea poporului ieşit pe stradă, comuniştii au început negocieri cu opoziţia condusă de Jelev în cadrul unei mese rotunde. Negocierile au avut loc în ianuarie-februarie 1990 şi Partidul Comunist a acceptat organizarea unor alegeri libere în luna iunie, fapt care a garantat tranziţia paşnică în Bulgaria. În acelaşi an, Jelev este ales de Parlament preşedinte al Bulgariei, iar în 1992 a fost reales pentru un nou mandat în cadrul primelor alegeri prezidenţiale din această ţară.