Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Mănăstirea Arnota la 1900

Mănăstirea Arnota la 1900

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 09 Octombrie 2010

Tradiţia acestui aşezământ spune că, fiind urmărit de turci, Matei Basarab şi-ar fi găsit salvarea pe platoul de deasupra Mănăstirii Bistriţa a boierilor Craioveşti. Astfel, după ocuparea tronului Ţării Româneşti, Matei Basarab a reconstruit din temelii aşezământul care s-ar fi aflat aici, cu o biserică mică la exterior, dar impunătoare la interior şi chilii împrejmuitoare. Tot aici a adus osemintele tatălui său, Danciu Brâncoveanu, alături de locul de veci pe care şi-l pregătea. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a săpat o fântână în curtea mănăstirii, iar după 1834 aşezământul a cunoscut o serie de reparaţii. Între 1852 şi 1856, domnitorul Barbu Ştirbei a demolat chiliile din vremea lui Matei Basarab şi a ridicat altele mai înalte, în număr de 37, făcând din Arnota închisoare pentru boierii nesupuşi domniei. La 1900, Arnota nu mai era închisoare, fiind îngrijită de un singur preot.

Citeşte mai multe despre:   Mănăstirea Arnota