Între sfinții români îi regăsim canonizați, până în momentul de față, pe domnitorii Ștefan cel Mare (1457-1504), Neagoe Basarab (1512-1521) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714), respectiv pe sfetnicul
14 Iun, 2026
Mănăstirea Arnota la 1900
Tradiţia acestui aşezământ spune că, fiind urmărit de turci, Matei Basarab şi-ar fi găsit salvarea pe platoul de deasupra Mănăstirii Bistriţa a boierilor Craioveşti. Astfel, după ocuparea tronului Ţării Româneşti, Matei Basarab a reconstruit din temelii aşezământul care s-ar fi aflat aici, cu o biserică mică la exterior, dar impunătoare la interior şi chilii împrejmuitoare. Tot aici a adus osemintele tatălui său, Danciu Brâncoveanu, alături de locul de veci pe care şi-l pregătea. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a săpat o fântână în curtea mănăstirii, iar după 1834 aşezământul a cunoscut o serie de reparaţii. Între 1852 şi 1856, domnitorul Barbu Ştirbei a demolat chiliile din vremea lui Matei Basarab şi a ridicat altele mai înalte, în număr de 37, făcând din Arnota închisoare pentru boierii nesupuşi domniei. La 1900, Arnota nu mai era închisoare, fiind îngrijită de un singur preot.
.jpg)
