În 18 decembrie 1892, la „Mariinsky Theatre”, în Sankt Petersburg (Rusia), sub bagheta dirijorului italian Riccardo Drigo, avea loc prima reprezentație publică a baletului „Spărgătorul de nuci”, de Piotr Il
17 Dec, 2024
Mănăstirea boierească Polovragi la 1900
Aşezământul monahal din apropierea Cheilor Olteţului, din jud. Gorj, îşi are începuturile pe la 1505, când Radu Comisul şi Petru Spătaru ridicau o mănăstire cu hramul Adormirii Maicii Domnului. În 1629, mănăstirea a intrat în posesia lui Pârâianu Milescu, banul Craiovei, apoi, după 1643, jupânul Danciu Pârâianu a ridicat biserica actuală, cu sprijinul domnitorului Matei Basarab, tot acum fiind închinată Sfântului Mormânt. Dar Constantin Brâncoveanu a răscumpărat-o, a zugrăvit biserica,
i-a aşezat un pridvor în stil brâncovenesc, a refăcut chiliile, clopotniţa şi zidul de incintă. Prin aceste lucrări, mănăstirea devenise o adevărată fortăreaţă, încât, în timpul ocupaţiei austriece, aici a fost stabilită reşedinţa generalului Stainville şi a fost postat un batalion. La atacul tâlhăresc al lui Pasvant-oglu, din 1802, călugării au fost nevoiţi să ascundă odoarele mănăstirii în apa Olteţului. Pentru frumuseţea şi situarea ei în apropierea munţilor, la sfârşitul secolului al XIX-lea, mănăstirea era deseori vizitată de prinţul moştenitor Ferdinand şi soţia sa, Maria.
