Nu voi înțelege niciodată de ce trebuie ca unele legi să se lupte cu istoria, cu personalități care au trăit demult, au biruit, au și greșit, dar au lăsat opere viabile. Octavian Goga (1881-1938) nu a trăit,
10 Mai, 2026
Mănăstirea Călărăşăuca-Soroca în perioada interbelică
A fost înfiinţată pe la 1740, ca metoc al Mănăstirii "Sf. Sava" din Iaşi, închinată Sf. Mormânt. Marcu Donici, "un bun şi pios creştin din oraşul Moghilev de peste Nistru", a fost cel care a ajutat la ridicarea bisericii de piatră, în locul celei de lemn care se ruinase. În anul 1813, obştea aşezământului era atât de numeroasă, încât aceasta a fost transformată în mănăstire. La 1853, generalul Gechez a zidit o a doua biserică, căruia i-a donat moaşte ale Sf. Mitropolit al Voronejului din Rusia.
În 1916, aşezământul a fost transformat în chinovie de maici, prin mutarea călugăriţelor de la Mănăstirea Virov din Polonia. După război, viaţa duhovnicească din această mănăstire a fost revigorată la iniţiativa episcopului Visarion Puiu al Hotinului, prin instituirea principiilor de vieţuire în obşte, refacerea lăcaşelor de cult, a chiliilor şi a anexelor. Acelaşi ierarh a înfiinţat în mănăstire o şcoală de fete şi o cultură a viermilor de mătase. În 1933, Mănăstirea Călărăşăuca din Soroca avea 117 maici.
.jpg)
