Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Mănăstirea Cornetu în 1938

Mănăstirea Cornetu în 1938

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 03 Mai 2010

La 50 km de Râmnicu Vâlcea, pe drumul care duce la Sibiu prin Valea Oltului, pe la 1666, marele Vornic Mareş Băjescu ridica o frumoasă mănăstire la poalele muntelui Călineşti. Biserica a fost sfinţită de praznicul "Tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul", pe care l-a luat ca hram. Lăcaşul de cult a fost ridicat după un plan trilobat, cu turlă pe naos şi una pe pronaos, cu rol de clopotniţă şi zidită cu cărămidă aparentă pe un soclu din piatră. În interior, biserica a fost separată de un zid între naos şi pronaos, iar pictura a fost executată în frescă, păstrându-se însă numai cea din sec. al XVIII-lea. În 1808, biserica şi chiliile au fost distruse de un incendiu. În 1835 au fost rezidite clădirile şi repictată biserica, în 1885 a fost executat iconostasul, iar între 1923 şi 1925, cupola turlei şi altarul au fost restaurate după stricăciunile provocate în timpul Primului Război Mondial. În 1898, cu ocazia săpării tunelului pe sub zidurile de incintă ale mănăstirii, Direcţia Căilor Ferate a dărâmat o parte a vechiului zid de incintă şi chiliile anexe, construindu-l pe cel actual.