Proclamarea anului 2024 prin lege ca fiind Anul Avram Iancu pentru a celebra așa cum se cuvine împlinirea a două secole de la nașterea eroului Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania ne oferă acum prilejul de
21 Apr, 2024
Mănăstirea Mihai Vodă din Bucureşti la 1901
Numele mănăstirii este legat de voievodul Mihai Viteazul, dar îşi are începuturile chiar din sec. al XV-lea. Pe la mijlocul sec. al XVI-lea, jupâneasa Caplea a ridicat un schit pe care l-a închinat Mănăstirii Simonos Petra de la muntele Athos. Ulterior, potrivit unei legende, se spune că banul Craiovei, Mihai, în timp ce era dus pentru a fi executat din ordinul domnitorului Alexandru cel Rău, a cerut să se oprească la Biserica Albă Postăvari, pentru a se închina, în timpul Sf. Liturghii, la icoana Sf. Nicolae. În faţa icoanei sfântului, Mihai a făcut un legământ: dacă scapă de execuţie îi va închina o biserică în dealul aflat în apropiere. Banul Mihai a scăpat şi, ajuns domnitor al Ţării Româneşti, a refăcut în 1594 Biserica Caplea şi a construit un întreg aşezământ monahal. După incendiul din 1761 biserica a fost refăcută, restaurată după cutremurul din 1802, iar între 1822 şi 1828 a găzduit curtea domnească. În 1862, mănăstirea a devenit sediul Arhivelor Naţionale, iar la 1900, biserica a fost refăcută la insistenţele profesorului Dimitrie Onciul.
