Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Mănăstirea Mihai Vodă din Bucureşti la 1901

Mănăstirea Mihai Vodă din Bucureşti la 1901

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 21 August 2010

Numele mănăstirii este legat de voievodul Mihai Viteazul, dar îşi are începuturile chiar din sec. al XV-lea. Pe la mijlocul sec. al XVI-lea, jupâneasa Caplea a ridicat un schit pe care l-a închinat Mănăstirii Simonos Petra de la muntele Athos. Ulterior, potrivit unei legende, se spune că banul Craiovei, Mihai, în timp ce era dus pentru a fi executat din ordinul domnitorului Alexandru cel Rău, a cerut să se oprească la Biserica Albă Postăvari, pentru a se închina, în timpul Sf. Liturghii, la icoana Sf. Nicolae. În faţa icoanei sfântului, Mihai a făcut un legământ: dacă scapă de execuţie îi va închina o biserică în dealul aflat în apropiere. Banul Mihai a scăpat şi, ajuns domnitor al Ţării Româneşti, a refăcut în 1594 Biserica Caplea şi a construit un întreg aşezământ monahal. După incendiul din 1761 biserica a fost refăcută, restaurată după cutremurul din 1802, iar între 1822 şi 1828 a găzduit curtea domnească. În 1862, mănăstirea a devenit sediul Arhivelor Naţionale, iar la 1900, biserica a fost refăcută la insistenţele profesorului Dimitrie Onciul.