Mănăstirea Negru-Vodă din Câmpulung la 1900

Pelerinul care merge pe vechiul drum comercial de la Piteşti spre Rucăr-Bran-Braşov, după forul roman de la Jidova, în localitatea Câmpulung, pe partea stângă, până în centrul vechi, poate admira unul dintre cele mai vechi aşezăminte bisericeşti medievale din spaţiul românesc. Este vorba de mănăstirea cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", despre care tradiţia spune că a fost ridicată de descălecătorul Radu Negru. Cert este că, în secolul al XIV-lea, atunci când Ţara Românească se plămădea ca stat la sud de Dunăre, această biserică era unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult, de vreme ce, la 1364, acolo era înmormântat Nicolae Alexandru Voievod, ctitorul Bisericii "Sf. Nicolae Domnesc" de la Curtea de Argeş. Multă vreme, această biserică din Câmpulung a fost de mir, pentru ca, la 1635, Matei Basarab să o rezidească, să-i alăture un turn-clopotniţă la intrare, case domneşti şi să o transforme în mănăstire. Aceasta a funcţionat ca un veritabil reper de spiritualitate şi de cultură pentru neamul românesc, până la secularizare, când a devenit catedrala oraşului Câmpulung, reşedinţă a judeţului Muscel. La iniţiativa întâiului patriarh al României, Miron Cristea, în 1928, a fost transformată din nou în mănăstire, aici funcţionând Seminarul teologic al orfanilor de război, de pe băncile căruia au ieşit teologi de excepţie, precum viitorul patriarh Iustin Moisescu. Biserica de la 1900 era a treia construcţie, după incendiile provocate de incursiunile armatelor turceşti şi austriece din secolul al XVIII-lea şi de cutremurele din 1802 şi 1819. Aceasta fusese ridicată prin osârdia stareţului Filaret Apania Beldiman şi târnosită la 30 octombrie 1832.