Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Mănăstirea prahoveană „Suzana“ la 1900

Mănăstirea prahoveană „Suzana“ la 1900

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 24 Aug, 2010

Acţiunile uniate ale catolicilor din Transilvania pornite după 1700 i-a determinat pe tot mai mulţi români să treacă munţii Carpaţi la fraţii de acelaşi neam şi credinţă, din care unii fie s-au închinoviat la mănăstirile mai vechi precum Hurezi sau Nămăeşti, fie au întemeiat alte chinovii.

Pe la 1740, Suzana Arşicu, o credincioasă ortodoxă din Săcele, trecea munţii şi, în apropierea drumului dintre Braşov şi Ploieşti, prin Cheia, ridica o biserică din lemn cu hramul "Sf. Nicolae". La 1840, cu sprijinul episcopului Chesarie al Buzăului, maica Suzana Albuleţ a ridicat o altă biserică, din piatră şi cărămidă, dar care la 1882 era refăcută complet. La 1909, mănăstirea număra o obşte de 42 de maici, majoritatea din zona Braşov - Făgăraş, cu trei duhovnici. Prin refacerea ansamblului monahal, în vremea patriarhului Justinian (1965-1974), biserica a primit o înfăţişare puţin diferită faţă de cea de la 1900.