Nu voi înțelege niciodată de ce trebuie ca unele legi să se lupte cu istoria, cu personalități care au trăit demult, au biruit, au și greșit, dar au lăsat opere viabile. Octavian Goga (1881-1938) nu a trăit,
10 Mai, 2026
Mănăstirea Răducanu din Târgu Ocna, la 1900
A fost ridicată la sfârşitul sec. al XIX-lea de marele logofăt Ion Buhuş şi un târgoveţ bogat din Tg. Ocna, biserica având un plan triconc, cu o clopotniţă pe pridvor şi turlă pe naos. La puţin timp, aşezământul a necesitat reparaţii mari, în 1763 marele logofăt Radu Racoviţă, căsătorit cu Maria Buhuş, devenind ctitor. El a reparat biserica, a construit ziduri împrejmuitoare şi a înzestrat-o cu cele necesare. Cu această ocazie, biserica, cu hramul "Bunei Vestiri", a primit o pisanie cu text în limba franceză, fiind, se pare, singura de acest fel din ţară. La 1821, aici au fost cantonaţi 800 de eterişti, dar în faţa ameninţării otomane s-au retras spre Mănăstirea Secu. Drept pedeapsă, trupele otomane au devastat mănăstirea. Între 1843 şi 1853, arhimandritul Procopie a refăcut biserica şi o parte din anexe, tot acum funcţionând o şcoală de pregătire a preoţilor. La 1864, i s-a confiscat averea funciară şi era ameninţată cu transformarea în cazarmă pentru soldaţii care îi păzeau pe deţinuţii de drept comun din închisoarea din localitate.
La 1890, a devenit biserică de parohie, iar la 1894 a fost numit un preot cu studii seminariale. La 1909, Mănăstirea Răducanu era parohie cu două filii, respectiv cu 1.562 de suflete.
.jpg)
