Nu voi înțelege niciodată de ce trebuie ca unele legi să se lupte cu istoria, cu personalități care au trăit demult, au biruit, au și greșit, dar au lăsat opere viabile. Octavian Goga (1881-1938) nu a trăit,
10 Mai, 2026
Mănăstirea „Sfântul Spiridon“ din Iaşi în sec. al XIX-lea
Ultimele cercetări istorice datează de la începuturile aşezământului "Sf. Spiridon" din Iaşi pe la 1704, cu o bisericuţă sau paraclis. Pe locul acesteia, potrivit documentelor, la 1752, boierul Ştefan Bosie a ridicat o altă biserică cu hramul "Sf. Spiridon al Trimitundei". Tot acesta cumpărase casele din împrejurimi, pentru a ridica o mănăstire în jurul noii sale ctitorii. În scurt timp, datorită pelerinajului care se făcea la icoana făcătoare de minuni a sfântului ocrotitor, alături de chiliile călugărilor au fost ridicate încăperi special amenajate pentru îngrijirea bolnavilor. Această operă filantropică, luând amploare, i-a determinat pe domnitorul Constantin Racoviţă şi pe mitropolitul Iacob Putneanul să înfiinţeze, la 1757, cel mai mare spital din Moldova. La 1802, întregul aşezământ a fost afectat de marele cutremur. Ulterior, au fost refăcute atât biserica, cât şi turnul de intrare şi spitalul din incinta mănăstirii. În 1843, turnul a primit un ceas comandat la Paris, iar în 1862 acoperişul acestuia a fost refăcut în forma mitrei Sfântului Spiridon.
.jpg)
