Deschizând filele volumului de Scrieri ale Sfântului Antim Ivireanul, reeditat de Editura Basilica în anul 2016, şi citind cuvântul înainte semnat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom
Mănăstirea Turnu de pe Valea Oltului la 1900
Prin secolul al XV-lea, câţiva călugări de la Mănăstirea domnească Cozia urcau doi kilometri pe malul stâng al Oltului pentru a găsi isihia necesară vieţuirii monahale. Aceştia se nevoiau în chiliile săpate în stâncă, care mai pot fi văzute astăzi de pelerinul ortodox. Sihăstria s-a dezvoltat treptat, iar pe la 1676 fostul stareţ Varlaam al Coziei şi episcop al Râmnicului, devenit Mitropolitul Ungrovlahiei, a zidit o biserică de piatră şi cărămidă pe locul celei de lemn ridicată de înaintaşii săi. După 1896, schitul a ieşit din izolare prin construirea căii ferate Râmnicu Vâlcea - Sibiu, motiv pentru care episcopul Gherasim Timuş al Argeşului a zidit o reşedinţă de vară, compusă din biserică, trapeză şi chilii, iar aşezământul a fost ridicat la rangul de mănăstire.



.jpg)