Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Mănăstirea Voroneţ în perioada interbelică

Mănăstirea Voroneţ în perioada interbelică

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 16 Iulie 2010

Între cele două războaie mondiale, ctitoria marelui Ştefan cel Mare şi locul de îngropăciune al Sfântului Daniil Sihastru reprezenta încă un obiectiv turistic românesc după întreruperea vieţuirii monahale, în 1785, de către autorităţile habsburgice de ocupaţie.

Alături de alte mănăstiri bucovinene, Voroneţul era prezentat ca un important obiectiv cultural şi de admirat, dar care era închis pentru slujirea permanentă. Practic, într-un aşezământ construit în scopul vieţuirii monahale nu exista o candelă aprinsă mereu la căpătâiul celui care îl sfătuise duhovniceşte pe marele apărător al creştinătăţii europene. Iar această situaţie a persistat şi în perioada comunistă. Deşi reprezenta un reper monahal şi de spiritualitate pentru cultura şi biserica românească, viaţa monahală de aici a fost reluată abia după 1990.