Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Memoria bisericii în imagini

Memoria bisericii în imagini

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 02 Noi, 2009

Originar din Dobrogea, şcolit la Seminarul mitropolitului Veniamin Costachi din Iaşi şi la Teologia din Bucureşti, după participarea ca voluntar la Războiul de reîntregire a neamului românesc, profesorul de Istoria Bisericii Române, Constantin Tomescu, a contribuit exemplar la realipirea bisericească a românilor din ţinuturile revenite la patria mamă: Basarabia şi Bucovina. A iubit mult aceste ţinuturi, deoarece, până la sfârşitul vieţii sale, a slujit Ortodoxiei din aceste ţinuturi, fiind sfetnic permanent ierarhilor Gurie Grosu şi Efrem Enăchescu de la Chişinău, dar mai ales lui Visarion Puiu de la Cernăuţi. În 1937 a fost ministru adjunct al Cultelor, fapt pentru care, în 1950, autorităţile comuniste l-au întemniţat în temuta închisoare a demnitarilor români de la Sighet. A fost eliberat în 1956, însă pentru o scurtă perioadă de timp. În 1958 era rearestat, anchetat timp de un an de zile şi condamnat de „justiţia populară“ pentru iniţierea unei mişcări politice anticomuniste. A fost eliberat abia în 1964. Între cele două detenţii, bătrânul profesor stătea cu sufletul în rugăciune la Schitul de la Podu Coşnei, din scumpa lui Bucovină.