Născut la 25 martie 1881, la Sânnicolau Mare (azi în județul Timiș), pe atunci parte a Imperiului austro-ungar, Béla Bartók, de origine maghiară, avea să rămână în istoria culturii ca unul dintre cei mai
Memoria bisericii în imagini
Încă de la 13 ani dorea să intre în mănăstire. Când auzea de un călugăr, avea un interes deosebit pentru el. „Aş fi vrut să-l întâlnesc, să-l cunosc, să-l întreb ceva, să ştiu cum îşi duce viaţa, ce gândeşte, ce simte, cu ce se ocupă, ce program are“, mărturisea odată părintele Teofil. Aşa s-a întâmplat ca, într-o zi din Postul Paştilor al anului 1953, proaspătul absolvent de Teologie de la Sibiu să intre în audienţă la mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului şi să-i spună: „M-am hotărât să mă fac călugăr“. Iar mitropolitul i-a răspuns: „Am aşteptat această hotărâre“. Astfel, la 1 aprilie 1953 intra în mănăstirea voievodului martir Brâncoveanu de la Sâmbăta. La 15 august, acelaşi an, primea numele de Teofil, iubitor de Dumnezeu. Şi s-a bucurat de acest nume, aşa cum trebuie să se bucure vieţuitorul în lumea trăitorilor lui Dumnezeu. În timpul vieţuirii de la Sâmbăta s-a rugat şi a slujit împreună cu Serafim Popescu, Nicolae Mladin, Veniamin Tohăneanu, Ioan Dinu şi a fost cercetat de credincioşii cu dragoste de Dumnezeu. Nu a avut darul vederii, dar l-a avut pe cel al slujirii cu duhul filocalic pentru oameni.