Nu voi înțelege niciodată de ce trebuie ca unele legi să se lupte cu istoria, cu personalități care au trăit demult, au biruit, au și greșit, dar au lăsat opere viabile. Octavian Goga (1881-1938) nu a trăit,
10 Mai, 2026
Memoria Bisericii în imagini: Biserica Cretzulescu de altădată
Este una dintre bisericile reprezentative ale Bucureştilor. A fost ridicată între 1720-1722 de către boierul Iordache Creţulescu şi soţia sa, Safta, una dintre fiicele domnitorului martir Constantin Brâncoveanu. Locul ctitoriei a fost ales la bariera de nord a oraşului, la intrarea dinspre Podul Mogoşoaiei, în locul numit „Puţul cu zale“. În jurul noii biserici a fost construit un han, care aducea venituri importante. Clădirea hanului Cretzulescu a rezistat până în 1920, când a fost demolat, pentru lărgirea Căii Victoria. Biserica are elemente de stil brâncovenesc, fiind construită în formă de cruce, cu o turlă pe naos şi alta, cu funcţie de clopotniţă, pe pronaos. Faţada are două registre formate din panouri dreptunghiulare, în partea inferioară, şi arcaturi alungite, în cea superioară. Iniţial, biserica a fost tencuită, însă la restaurarea din 1935-1936 faţada a rămas în cărămidă aparentă. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis, format din coloane din piatră, care în partea de sus formează arcade simple. Pictura din pridvor este cea originară, însă cea interioară a fost executată de Gheorghe Tattarescu între 1859-1860. În perioada comunistă s-a încercat demolarea ei, însă a fost salvată de arhitecţi din vremea aceea. După 1990, a fost restaurată din nou, deoarece fusese afectată grav de împuşcăturile din timpul evenimentelor din 1989.
.jpg)
