Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Memoria Bisericii în imagini: Biserica Cretzulescu de altădată

Memoria Bisericii în imagini: Biserica Cretzulescu de altădată

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 30 Dec, 2009

Este una dintre bisericile reprezentative ale Bucureştilor. A fost ridicată între 1720-1722 de către boierul Iordache Creţulescu şi soţia sa, Safta, una dintre fiicele domnitorului martir Constantin Brâncoveanu. Locul ctitoriei a fost ales la bariera de nord a oraşului, la intrarea dinspre Podul Mogoşoaiei, în locul numit „Puţul cu zale“. În jurul noii biserici a fost construit un han, care aducea venituri importante. Clădirea hanului Cretzulescu a rezistat până în 1920, când a fost demolat, pentru lărgirea Căii Victoria. Biserica are elemente de stil brâncovenesc, fiind construită în formă de cruce, cu o turlă pe naos şi alta, cu funcţie de clopotniţă, pe pronaos. Faţada are două registre formate din panouri dreptunghiulare, în partea inferioară, şi arcaturi alungite, în cea superioară. Iniţial, biserica a fost tencuită, însă la restaurarea din 1935-1936 faţada a rămas în cărămidă aparentă. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis, format din coloane din piatră, care în partea de sus formează arcade simple. Pictura din pridvor este cea originară, însă cea interioară a fost executată de Gheorghe Tattarescu între 1859-1860. În perioada comunistă s-a încercat demolarea ei, însă a fost salvată de arhitecţi din vremea aceea. După 1990, a fost restaurată din nou, deoarece fusese afectată grav de împuşcăturile din timpul evenimentelor din 1989.