Nimic din înfăptuirile acestui popor nu s-a făcut fără sudoare și fără sânge. Astfel și-au păstrat Țările Române neatârnarea, astfel s-a clădit Marea Unire din 1 Decembrie 1918, astfel s-a dus lupta
Memoria Bisericii în imagini: Biserica Ortodoxă Română în Consiliul Ecumenic al Bisericilor
Secolul al XX-lea a prilejuit închegarea primelor organizaţii ecumenice la nivel mondial. Biserica Ortodoxă Română a participat încă de la început la aceste eforturi de apropiere între comunităţile creştine, dar numai în condiţiile în care adevărul de credinţă ortodox era respectat. După al Doilea Război Mondial, la presiunile puterii sovietice, Biserica noastră nu a mai putut avea legături ecumenice. A fost nevoie de trecerea timpului ca situaţia internaţională să se detensioneze, mai marii lumii să se întâlnească la Geneva în 1955, pentru ca Bisericii noastre să i se permită să poată avea relaţii cu forul ecumenic. Abia în noiembrie-decembrie 1961, în prezenţa mitropolitului Iustin Moisescu, ca delegat al Ortodoxiei româneşti, Biserica noastră a putut închega relaţii cu confesiunile creştine de peste hotare. Regimului de la Bucureşti îi convenea pentru că astfel arăta „libertatea religioasă“ din România, în schimb Biserica putea să aibă o gură de oxigen faţă de presiunile la care era supusă de puterea comunistă.