Deschizând filele volumului de Scrieri ale Sfântului Antim Ivireanul, reeditat de Editura Basilica în anul 2016, şi citind cuvântul înainte semnat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom
27 Sep, 2026
Memoria Bisericii în imagini: Duhovnicii Ortodoxiei româneşti în sec. al XX-lea: Cuviosul Elefterie Mihail, ctitor şi mărturisitor
S-a născut la 11 noiembrie 1900, la Leaskova, Bulgaria, într-o familie de aromâni originari din munţii Pindului, Grecia. La vârsta de trei ani a rămas paralizat, dar mama sa, cu credinţă, l-a dus la Crucea de leac de la Dervent şi astfel Enache Mihail s-a vindecat. După urmarea unei şcoli cu profil medical tradiţional naturist la Adrianopol, de ziua naşterii sale, tânărul Mihail a intrat ca vieţuitor la Mănăstirea Balaciu, Ialomiţa, fiind tuns la 18 decembrie 1933 şi primind numele Elefterie. Pentru activitatea sa duhovnicească, a fost remarcat de episcopul Gherontie al Constanţei, acesta transferându-l la noua mănăstire Dervent. Monahul Elefterie Mihail a depus eforturi la ridicarea acestui nou aşezământ monahal, iar în 1938 a fost numit stareţ. În 1959, prin aplicarea decretului de prigonire a mo-nahilor, a fost exclus din monahism, mutându-se în zona Tulcei. A revenit în monahism, vieţuind ca duhovnic la Agapia Veche, Mănăstirea Secu, iar în 1990 a revenit la mănăstirea sa de suflet. Câteva luni mai târziu, părintele duhovnic Elefterie Mihail a fost chemat la Domnul.
.jpg)
