Nu voi înțelege niciodată de ce trebuie ca unele legi să se lupte cu istoria, cu personalități care au trăit demult, au biruit, au și greșit, dar au lăsat opere viabile. Octavian Goga (1881-1938) nu a trăit,
Memoria Bisericii în imagini: Duhovnicul Vrancei
Părintele Ştefan Marcu s-a născut într-o familie cu tradiţie preoţească din Vrancea. Unul dintre înaintaşii săi, preotul Ion Danţiş, din Nistoreşti, este cunoscut cu numele "patriarhul Vrancei". A urmat Seminarul Teologic "Sfântul Gheorghe" din Roman, apoi, cu mari greutăţi materiale, Facultatea de Teologie din Chişinău. După o perioadă de doi ani, când a fost profesor la Şcoala Normală din Focşani, în 1931 a fost hirotonit preot pe seama parohiei Nistoreşti. Din dragoste pentru biserica în care slujea, preotul Marcu s-a angrenat în mişcările politice care promovau renaşterea spirituală a ţării. Numai că vremurile nu i-au fost favorabile, trecând prin greutăţi pe care le-a primit ca încercări de la Dumnezeu. Lupta sa politică nu a fost trecută cu vederea de autorităţile comuniste după 1948, mai ales atunci când s-a implicat în rezistenţa anticomunistă din munţi. În 1949 a fost arestat de Securitate, iar un an mai târziu a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică. A rezistat torturilor din închisoare, umilinţelor la care era supus atunci când săvârşea slujbele alături de confraţii de suferinţă. După eliberarea din 1964, părintele Marcu a slujit la diferite biserici din Vrancea, acolo unde putea scăpa de ochiul vigilent al Securităţii iar creştinii îl căutau pe cel care lăcrima atunci când rostea din Evanghelie. Viaţa sa a fost curmată la 28 septembrie 1989 de un "accident" provocat de o maşină a Securităţii.



.jpg)