Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Memoria Bisericii în imagini: Guvernul Miron Cristea (1938-1939)

Memoria Bisericii în imagini: Guvernul Miron Cristea (1938-1939)

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 06 Martie 2010

A rămas în Istoria Românilor ca ministeriatul care a girat declanşarea reprimării Mişcării legionare la cererea regelui Carol al II-lea, în drumul său către instituirea regimului de autoritate. Succedarea unor regimuri autoritare şi totalitare, culminând cu cel comunist, nu a permis o cercetare atentă şi obiectivă a activităţii acestui guvern, format într-un moment extrem de tulbure pentru România aflată în pragul celui de-al Doilea Război Mondial. Numeroase izvoare istorice, jurnale, memorii, unele inedite, documente de arhivă arată că patriarhul a fost folosit de monarh pentru a gira o serie de activităţi politice înfăptuite de membrii camarilei sale, dintre care de notorietate erau Armand Călinescu, vicepriministru, sau Gabriel Marinescu, prefectul Poliţiei Capitalei. La 10 februarie 1938, Dudu Velicu, secretarul întâistătătorului român, nota în jurnalul său că patriarhul Miron Cristea nu avea cunoştinţă de componenţa guvernului pe care trebuia să-l conducă, lista urmând a fi întocmită la Palat. Deşi iniţial refuzase, a fost „convins“ să participe la acest guvern pentru „binele ţării“ şi adoptarea unor legi atât de necesare pentru funcţionarea unor instituţii bisericeşti.