Chiar şi după 82 de ani, analizarea evenimentelor premergătoare zilei de 23 august 1944 este un proces dificil pentru că imediat după producerea lor au apărut versiuni diferite de prezentare a acestora. Dincolo de
Memoria Bisericii în imagini: Melchisedec Ştefănescu, ierarhul cărturar
Şcolit la Socola şi la prestigioasa Academie duhovnicească de la Kiev, tânărul arhimandrit Melchisedec Ştefănescu, profesor la seminarul în care învăţase, s-a angrenat în mişcarea naţională declanşată în Ţările Române de intelectualii influenţaţi de ideile revoluţionare franceze. A fost animat de idealul naţional care se impunea tot mai mult în mediul politic, fiind deopotrivă purtătorul intereselor bisericeşti. A fost alături de domnul Alexandru Ioan Cuza unificatorul, pentru o vreme fiindu-i chiar ministrul cultelor (primul în istoria românilor), dar, atunci când ideile secularizante de sorginte franceză aduceau atingere Bisericii, arhiereul Melchisedec înţelegea că problemele bisericeşti trebuie rezolvate cu mult echilibru. Pe lângă omul politic, premergător poate unui Miron Cristea, ierarhul Melchisedec a fost cărturarul, cel care a întocmit manuale pentru elevii seminarişti, care a adus contribuţii importante la cunoaşterea istoriei bisericeşti, care a ajutat tinerii teologi să-şi perfecţioneze studiile. La moartea sa, prin testament a lăsat sume de bani pentru trimiterea tinerilor teologi cu bursă la Academia de la Kiev.



.jpg)