Memoria Bisericii în imagini: Mitropolitul Sebastian Rusan - finul lui Petru Groza, dar şi duşmanul comuniştilor

Născut la 22 septembrie 1884, într-o familie modestă de ţărani din Secăşel, de pe Târnave, a urmat liceul din Blaj, apoi Institutul Teologic Andreian din Sibiu. A fost hirotonit în Crăciuneşti, un sat de munte din judeţul Hunedoara, unde oamenii erau săraci. În scurt timp, cu multă dăruire şi ajutat de credincioşi, a ridicat o biserică din zid. A fost mutat de chiriarh la Vulcan, unde, la fel, tânărul preot Rusan a ridicat o altă biserică de zid, cu toate lipsurile care marcau viaţa grea a minerilor din această zonă. În timpul Războiului de reîntregire a fost închis de autorităţile maghiare. În 1933, a fost numit paroh în Odorhei, unde, în scurt timp, a ridicat o altă biserică, o adevărată catedrală. A fost lider al preoţimii ortodoxe din zonă şi profesor de Religie la liceul românesc din localitate. În timpul ocupaţiei horthyste a fost expulzat, refugiindu-se la Viştea, în judeţul Făgăraş. În aprilie 1945 a fost numit protopop de Satu Mare, unde a renovat biserica parohială, distrusă de război, şi a condus un cămin de orfani. Rămas văduv, în 1947 a fost ales episcop de Maramureş, în 1948 arhiepiscop de Suceava şi Maramureş, pentru ca în februarie 1950 să fie numit mitropolit al Moldovei. Deşi ajunsese în treapta de mitropolit şi cu sprijinul naşului său, Petru Groza, ierarhul Sebastian nu a putut permite factorului politic să se amestece în problemele sale sau să lezeze interesele Bisericii, sfătuindu-şi permanent preoţii să slujească altarului: „Să nu faceţi din altarele voastre o tabără politică. Noi avem ideologia noastră. Guvernul comunist îşi are socotelile lui, dar noi nu vom fi aşa de neînţelepţi că să nu înţelegem. Preoţii mei să fie alături de poporul românesc, să-l înţeleagă, să-l ajute, căci Hristos ne învaţă să plângem cu poporul“. Pentru atitudinea sa, mitropolitul Sebastian era permanent urmărit de Securitate. Potrivit documentelor întocmite de Securitate există indicii că moartea acestui ierarh a survenit la 15 septembrie 1956 în urma unei otrăviri.