Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Memoria Bisericii în imagini: Mitropolitul Vladimir Repta al Bucovinei

Memoria Bisericii în imagini: Mitropolitul Vladimir Repta al Bucovinei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 08 Martie 2010

Era originar din Banila de pe Ceremuş, născut în 1841 şi botezat Vasile. A urmat Institutul Teologic din Cernăuţi, apoi studii de specializare la Viena, Bonn, München şi Zürich. Pregătirea teologică l-a recomandat să ocupe din 1873 postul de profesor de Noul Testament la înalta şcoală teologică din capitala Bucovinei, fiind apoi decan şi chiar rector al Universităţii din Cernăuţi (1883/84). Pe lângă activitatea sa de la catedră, Vasile Repta a fost vicepreşedinte al „Societăţii pentru cultura şi literatura română din Bucovina“. În 1885 a intrat în monahism la Mănăstirea Suceviţa, cu numele Vladimir, în 1890 a ajuns arhimandrit, în 1896, vicar general al Mitropoliei Bucovinei, apoi, din 1899 , episcop de Rădăuţi. Calităţile sale de teolog şi bun administrator l-au propulsat, începând cu 1902, pentru funcţia de mitropolit al Bucovinei. A fost cel care, în noiembrie 1918, a prezidat în Palatul mitropolitan lucrările adunării care a declarat Unirea cu Regatul român. Pentru activitatea sa de cultivare a identităţii româneşti din Bucovina a fost ales membru de onoare al Academiei Române şi preşedinte al primului Senat al României Reîntregite (1919). În 1924 s-a retras din scaun, mai ales din cauza unor intrigi politice. Doi ani mai târziu a trecut la cele veşnice.