Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Memoria Bisericii în imagini: O biserică veche din veacul al XIV-lea, cea a românilor din Paris

Memoria Bisericii în imagini: O biserică veche din veacul al XIV-lea, cea a românilor din Paris

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 05 Noiembrie 2009

Biserica ortodoxă română de pe str. Jean de Beauvais este una dintre cele trei catedrale ortodoxe din oraşul luminilor. Lăcaşul are o istorie din secolul al XIV-lea, de când temelia i-a fost pusă de regele Carol al V-lea în memoria cancelarului său, episcopul Jean de Beauvais. În 1882, aflat în paragină, lăcaşul este cumpărat de statul român pentru nevoile comunităţii româneşti rămasă fără altar. Lăcaşul a avut o pleiadă de slujitori: de la arhimandritul Isaia de la lavra Neamţului, la Chesarie Ştefan, fost director al Seminarului Teologic din Roman, Vasile Pocitan, viitor episcop vicar, profesorii Cicerone Iordăchescu, Valeriu Iordăchescu, Vasile Radu, Ioan D. Petrescu, Petre Vintilescu sau Evghenie Laiu, viitor episcop-vicar. După instalarea regimului comunist la Bucureşti, biserica din capitala franceză a făcut obiectul litigiului dintre comunitatea română aflată în exil şi Guvernul român care îşi revendica dreptul de proprietate. În acest joc politic, Biserica, maica spirituală şi păstrătoarea tradiţiei poporului român, a fost nevoită să pretindă jurisdicţia canonică, aşa cum o avusese până la 1948.