Memoria Bisericii în imagini: Părintele Ioan Duma - duhovnicul minerilor

S-a născut în 1884 în familia unui plugar din Boianul Târnavei. A făcut şcoala primară în limba maghiară, liceul greco-catolic din Blaj şi a urmat cursurile Institutului Teologic din Sibiu, absolvind ca şef de promoţie. În 1912 a fost hirotonit preot la Petroşani, luptând în plan cultural pentru drepturile românilor din Ardeal. Permanent a fost o voce în Adunarea eparhială de la Sibiu, pentru care era apreciat de mitropolitul Nicolae Bălan, numindu-l protopop de Petroşani. În această calitate, a luptat împotriva socialismului şi a comunismului, curente politice care erau propagate în rândul minerilor. Printr-o pastoraţie activă, părintele Duma a reuşit să-i ţină pe mineri aproape de altarul Bisericii, susţinând o activitate intensă prin conferinţe, sprijin social şi catehizarea copiilor acestor muncitori greu încercaţi de probleme economice interbelice. Aceste fapte ale părintelui nu au fost uitate de comuniştii care după 1945 se instalau la conducerea României. În 1949, părintele a fost arestat, fiind acuzat de „activitate împotriva clasei muncitoare“. A fost anchetat, chinuit şi umilit de anchetatorii Securităţii. La insistenţele soţiei acestuia, Petru Groza a dispus eliberarea părintelui, prin clasarea dosarului de către Tribunalul Cluj. Cu toate acestea, după eliberare părintele nu s-a mai putut întoarce la Petroşani. A decedat la 11 iulie 1957, din cauza celor suferite în ancheta Securităţii.