Memoria Bisericii în imagini: Seminarul Teologic Central din Bucureşti

A fost înfiinţat în urma legiuirilor date de Obşteasca Adunare de la 1834 pentru organizarea unui învăţământ care să pregătească pe viitorii slujitori ai Bisericii. În aceste condiţii, la Bucureşti era legiuit un „seminar central la Sfânta Mitropolie de învăţături complimentare“, adică cu trei clase în plus peste seminariile organizate în celelalte centre eparhiale din Ţara Românească, pentru clericii care trebuiau să ocupe funcţii în Biserică. Mitropolia Ungrovlahia era îndrituită să administreze noua şcoală, să numească profesorii, iar clădirile necesare trebuiau zidite din contribuţiile clerului pe anii 1832-1833. Localul prevăzut nu a fost ridicat, astfel încât, seminarul va fi găzduit pe rând de mănăstirile Antim (1836-1862) şi Văcăreşti (1863-1864) sau casele închiriate de la boierul Bălăceanu din Calea Şerban Vodă (1865-1872). În 1883, se încearcă punerea în aplicare a unui proiect de ridicare a unui seminar la Mănăstirea Radu-Vodă, dar statul nu asigură fondurile necesare. Pe la 1900, Seminarul Central avea sălile de curs, internatul şi cabinetele de specialitate în patru locaţii diferite din Bucureşti. În 1901, Seminarul Central primea clădirea construită pentru Şcoala normală de institutori, la intersecţia străzii Viilor cu bulevardul Regina Maria. Noua clădire avea o suprafaţă de 4500 m2 într-o incintă de două hectare. Clădirea avea săli de curs mari şi luminate, săli de gimnastică şi muzică, internat, iar în fostul amfiteatru a fost amenajat paraclisul seminarului, a cărui catapeteasmă era donată de mitropolitul primat Iosif Gheorghian. În 1901, erau opt clase cu 376 elevi. De la înfiinţare şi până în 1893, seminarul a cunoscut mai multe reorganizări datorate modificărilor legislative date de parlament cu privire la clerul ortodox. În această instituţie au funcţionat profesori şi clerici de prestigiu, cu studii în străinătate, din care s-au evidenţiat Teoctist Scriban, Barbu Constantinescu, Iosif Naniescu, Silvestru Bălănescu, Ion Popescu-Pasărea, Pimen Georgescu sau Constantin Nazarie, unii ajungând episcopi, mitropoliţi sau profesori la noua înfiinţata facultate de Teologie din Bucureşti. Seminarul Teologic Central din Bucureşti a funcţionat până în 1948, când autorităţile comuniste au dispus desfiinţarea acestuia. În prezent, în clădirea fostului seminar funcţionează Academia tehnică militară.