Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Memoria Bisericii în imagini: Seminarul Teologic „Nifon Mitropolitul“ din Bucureşti

Memoria Bisericii în imagini: Seminarul Teologic „Nifon Mitropolitul“ din Bucureşti

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 01 Feb, 2010

A fost înfiinţat în 1872, prin decret regal, la iniţiativa vrednicului mitropolit Nifon al Ungrovlahiei (1850-1872). Fondatorul a conceput acest for de învăţământ teologic ca un liceu confesional, absolvenţii acestuia având dreptul de a se înscrie la orice instituţie de învăţământ superior din România. Cursurile noii şcoli au fost deschise la 19 noiembrie 1872 de către mitropolitul Nifon, în aşezământul aflat la intersecţia Căii Rahova (astăzi str. George Georgescu) cu strada 11 Iunie din Bucureşti, fiind dotat cu săli de clasă, internat, bibliotecă, capelă şi anexele necesare. Programa şcolară era aceeaşi cu a seminariilor întreţinute de stat. Noul seminar era administrat de o Eforie formată iniţial din însuşi mitropolitul Nifon şi trei epitropi numiţi de el, apoi, după decesul ctitorului, de către mitropolitul Ungrovlahiei şi trei laici din familia fondatorului numiţi de corpul profesoral şi numai dacă „îndeplineau condiţiile de onestitate şi moralitate“. De asemenea, pentru că era o fundaţie particulară, ctitorul alocase seminarului o întreagă avere din veniturile căreia să se poate întreţine, să acorde burse, haine elevilor merituoşi şi alte ajutoare materiale familiilor sărace, din care amintim: moşia Letca nouă din jud. Vlaşca, în suprafaţă de peste 2.500 ha; hanul Dedu, astăzi Palatul Nifon de pe Calea Victoriei, nr. 28, şi multe alte sume de bani care se aflau în diferite bănci din ţară şi de peste hotare. În 1941 seminarul nu mai avea nimic din proprietăţile lăsate de ctitor, deoarece fusese expropriate de stat în schimbul unor rente anuale care nu acopereau decât în mică parte necesităţile de funcţionare. Seminarul a avut la catedră profesori, care au ajuns în ierarhia bisericească, precum mitropolitul Nifon al Olteniei sau episcopii Ghenadie al Râmnicului şi Ilarie al Constanţei. Înainte de desfiinţarea din 1948, Seminarul „Nifon“ din Bucureşti era unul dintre cele mai prestigioase şcoli de profil din România.