Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Mitropolia din Bucureşti la 1900

Mitropolia din Bucureşti la 1900

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 20 Mai 2011

Atunci când domnitorul Constantin Şerban Voievod ridica Mănăstirea "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena", pe dealul dintre vii de la marginea Bucureştilor, nici nu se gândea probabil cât de importantă va ajunge ctitoria sa. La puţin timp, aici a fost mutată mitropolia, iar domnitorul Constantin Brâncoveanu a locuit la poalele acestui deal într-un palat care pe la mijlocul secolului al XIX-lea mai exista cu numele de "Bibescu", iar spre 1870 avea să fie demolat. În biserica domnitorului Constantin au fost unşi domnii Ţării Româneşti, primul, dar şi pentru ultima oară domn al Principatelor Unite. În incinta fostei mănăstiri s-a hotărât Unirea, iar la 1907, în acelaşi loc, a fost ridicat palatul în care a funcţionat Camera Deputaţilor. Cu ocazia amenajării Dealului Mitropoliei, când a fost construită acea intrare străjuită de coloane care aveau în vârf câte o acvilă, simbol al statalităţii româneşti, a fost adus şi sfinţit marele clopot al mitropoliei, care înlocuia pe cel care amintea de prezenţa rusească în Principate. De asemenea, biserica-catedrală fusese refăcută în parte, ocazie în care i s-au adăugat portice în stil neoclasic. La 1900, biserica-catedrală era locul în care era primit domnitorul la marile praznice, în care slujea mitropolitul primat, era mama tuturor bisericilor din Ortodoxia românească.