Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Monahismul românesc la începutul regimului „democrat-popular” (LX)

Monahismul românesc la începutul regimului „democrat-popular” (LX)

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 16 Sep, 2015

Chiar dacă fuseseră obligaţi să iasă din monahism, foştii vieţuitori cercetau în continuare aşezămintele monahale, mai ales la marile praznice, situaţii care îngrijorau organele Departamentului cultelor, după cum aflăm din nota inspectorului raional de Fălticeni din 29 ianuarie 1960: „În ziua de 22 ianuarie 1960 m-am deplasat în raionul Fălticeni, la Mănăstirea Slatina, unde am luat legătura cu conducerea mănăstirii, în persoana stareţului Benedict Bârsan, din acea mănăstire, unde m-a informat că în zilele de 25 şi 28 decembrie 1959 au vizitat Mănăstirea Slatina fostul stareţ Petroniu Tănase şi Ţârulescu Vasile; aceşti foşti călugări în Mănăstirea Slatina au venit de sărbătorile de iarnă, ca să le facă în mănăstirea de unde au plecat. Petroniu Tănase este cu domiciliul în comuna Broşteni, la un cetăţean Alexandru Cofer, iar Ţârulescu Vasile în comuna Siliştea Sibiu, aceştia neocupând nici un serviciu până în prezent şi nici nu s-au interesat. Aceşti foşti călugări nu s-au conformat dispoziţiilor date de Mitropolia Iaşi ca să lase hainele şi să nu le poarte ca uniformă călugărească; aceşti călugări au cunoştinţe multe prin mănăstiri, mergând câte două zile la toate mănăstirile (Slatina, Râşca, Neamţ, Secu, Sihăstria etc.), făcându-şi zilele de sărbători”.
Nu la fel s-a întâmplat în Mitropolia Olteniei. Potrivit referatului din 15 februarie 1960 întocmit de împuternicitul regional de culte Craiova aflăm: „Conform circularei nr. 859/1959 referitor la îndrumările date ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, raportăm următoarele: Cu mijloace proprii am reuşit să cunoaştem în parte sarcinile Mitropolitului Firmilian în legătură cu aplicarea Decretului nr. 410/1959, în prima lui fază. Am supravegheat, sau mai bine zis am orientat persoanele însărcinate de Mitropolitul Firmilian cu prelucrarea datelor tehnice, deoarece în acest sens pe linia departamentului nu am avut nici o dispoziţie, Mitropolitul Firmilian ştiind ca întotdeauna mai mult decât noi în problema mănăstirilor, fiind puşi în faţa faptelor împlinite cu excepţia cazurilor când tovarăşii inspectori generali au venit la începutul acţiunilor.
Astfel, în cazul de mai sus, Mitropolitul Firmilian a lucrat de unul singur, iar dacă totuşi noi am dirijat acţiunea întreprinsă pe baza îndrumărilor ce le-am primit la nivelul organelor centrale, acest lucru se datorează eforturilor noastre, nescăpând nici o acţiune vigilenţei noastre, deşi mitropolitul a atras atenţia persoanelor de mai jos să-i evite pe împuterniciţi. Din aceste motive, a trebuit să prelucrăm
în mod discret pe exarhul însărcinat cu întocmirea fişelor pe baza planului de acţiune, ca şi pe arhitectul N. Pencioiu şi tehnicianul Matei Corvin, care au întocmit schiţele şi au prelucrat datele tehnice, şi să intrăm chiar în posesia fişelor tuturor monahilor şi monahiilor.
Circulara nr. 859/1960, fiind primită pe 11 februarie 1960, adică la sfârşitul primei faze cu privire la aplicarea Decretului 410/1959, Mitropolitul Firmilian a şi plecat pe 14 februarie la Bucureşti cu aceste lucrări, deja terminate.
Legătura cu Mitropolitul Firmilian la această dată nu ne-a mai folosit, deoarece după cum am arătat, în ciuda măsurilor luate de a se lucra peste capul împuterniciţilor, noi, în realitate, am dejucat această acţiune, iar întâlnirea avută s-a rezumat la datele culese de noi.
Despre acţiunea pentru întocmirea fişelor, noi am vorbit în mare şi în sinteza pe luna ianuarie şi urmărim cu atenţie atmosfera din rândul perso­na­lului monahal sub toate as­pec­tele, remarcând deocamdată o tot mai accentuată nelinişte care creşte pe măsură ce se apropie primăvara. Neliniştea se datorează şi faptului că majoritatea personalului monahal din mănăstirile şi schiturile reg. Craiova este tânăr, numărul persoanelor exceptate fiind foarte mic.
Mai este de reţinut faptul că, în fişele întocmite, majoritatea personalului monahal la rubrica starea sănătăţii apare bolnav de diferite boli. Credem că, pe lângă unele cazuri reale, există ten­dinţa de a folosi acest pretext pentru a impresiona organele de resort, Mitropolitul Firmilian afirmând că cei bolnavi ar putea să rămână pe mai departe.
După o perioadă de resemnare, după apariţia Decretului 410/1959, după cum am arătat, ne aşteptăm la o perioadă de nelinişte crescândă odată cu venirea primăverii. Din sondajele noastre neliniştea se datorează nesiguranţei în ceea ce priveşte asigurarea existenţei după plecarea din monahism”. (Va urma)